Noutati :

Traditiile Pastelui, pe cale de disparitie. Semnificatia Sarbatorii Pastelui s-a demonetizat odata cu trecerea timpului

13 aprilie, 2012 - 08:54 AM
Autor: Anonim      
Categorie: TIMISOARA MEA
1

Pastele nu mai este ce-a fost odata, la fel cum si Iepurasul a intrat in viata noastra fara sa ne dam seama. Traditiile s-au devalorizat si abia daca se mai tine cont de ele la sate, daramite in marile orase, spun etnologii. In plus, tinerii din ziua de astazi prefera sa se distreze in cluburi in loc sa mearga la biserica. Cand merg totusi, o fac constransi de parinti si se aranjeaza mai ceva ca pentru distractie, de parca nu ar merge in fata lui Dumnezeu. Iepurasul are si el povestea lui. Inainte de perioada comunista, el nu venea deloc pentru copiii romani, ci doar pentru cei catolici, dar rolul comercial si-a intrat in drepturi, asa ca astazi, de Paste, celebram, de fapt, doua momente: invierea Domnului si Iepurasul.

Pastele, intre profan si sacru. Oamenii il asteapta astazi ca pe un concediu binemeritat

In fiecare primavara celebram Pastele, una dintre cele mai importante sarbatori anuale crestine, care comemoreaza evenimentul fundamental al crestinismului, invierea lui Iisus Hristos, in a treia zi dupa rastignirea Sa din Vinerea Mare. Totodata, data de inceput a Pastelui marcheaza si inceputul anului bisericesc. Daca pe vremuri aceasta sarbatoare insemna curatire sufleteasca si inceperea unui nou an crestin, acum, oamenii o vad ca pe un mini-concediu, spun etnologii.

”Cand eram copil, toate femeile sa grabeau sa varuiasca pomii, sa varuiasca si casele, sa aranjeze in curte, totul era perfect alb si pregatit pentru un an care urmeaza. Pentru Pasti, lucrurile sunt numai bune, aduse intr-o stare de functionare. Nu se mai intampla acest lucru acum. La oras, dupa servicii extrem de obositoare, cu totii asteptam momentul in care ne vom duce in concediu undeva, cu cat mai departe, cu cat mai exotic, cu atat mai interesant”, spune renumitul etnolog timisorean Otilia Hedesan. Aceasta este de parere ca semnificatia Pastelui nu este complet distrusa, insa nici mult nu mai este pana la acest moment.

Daca traditiile sunt pe cale de disparitie la oras, e clar ca si la sate se va intampla la fel, deoarece ”mediul rural tine pasul cu mediul urban”.

Inainte de 1989, Pastele nu era o sarbatoare recunoscuta oficial. Ba chiar era aproape interzisa. Oamenii erau chemati la lucru in Duminica Pastelui si se incerca deturnarea tinerilor de la Slujba de inviere prin organizarea unor evenimente menite sa le distraga atentia. Pastele era o sarbatoare tacita, ziarele si televiziunile nu faceau nicio referire la acest moment. Fiecare il celebra, asa cum stia, in propriul camin. Unii ascundeau carnea de miel in cauciucul de la masina pentru a nu fi prinsi de autoritati. Acum putem face tot ceea ce este specific sarbatorii, dar, foarte adesea, nu mai facem acest lucru.

”Din ce in ce mai mult, Pastele este asociat cu o mica vacanta si cu o perioada de loisir. Proximitatea lor cu sarbatoarea de 1 mai, adesea, pentru ca anul acesta nu mai este cazul, face ca toata lumea sa organizeze un mic concediu”, mai spune Otilia Hedesan.

Ea crede insa ca este prea dur sa ne gandim ca traditia este egal cu zero, deoarece credinciosii inca mai cred in sarbatoare. Etnologul timisorean considera ca, spre deosebire de momentul in care celebrarea invierii Domnului era aproape interzisa, in zilele noastre, tot mai multi oameni merg sa participe la aceasta slujba. ”Este drept ca a devenit un fel de moment mai degraba profan decat sacru, pentru multi dintre noi. Este un fel de plimbare la miezul noptii. In plus, un numar mare de persoane au grija sa gateasca bucate traditionale”, explica Hedesan.

Ce spune preotul!

Preotul Ionel Popescu, vicar administrativ la Arhiepiscopia Timisoarei considera ca adevaratii credinciosi ortodocsi merg la biserica ca sa se roage pentru binele familiei si pentru curatirea sufletului. Inaltul prelat spune ca nu se prea problema unei parade a modei la Slujba de inviere sau ca prezenta numeroasa a tinerilor este un motiv de socializare. Pentru cei care merg insa dupa slujba de inviere la discoteca sau in baruri, ori se ghiftuiesc peste masura, Parintele le da un sfat sincer: sarbatoarea Invierii lui Iisus Christos este doar o bucurie interioara, nicidecum un prilej de betivaneala.

“In general, credinciosii tin in continuare post, se spovedesc, se imparasesc, se pregatesc spiritual pentru cea mai mare sarbatoare, Invierea Domnului Iisus Hristos. De altfel, se si vede in aceasta perioada ca mai toate bisericile sunt pline de credinciosi care se pregatesc pentru purificare sufleteasca. Aceasta pregatire este covarsitoare si demna de admirat. Credinciosii nostri, practicanti, raman pana la finalul slujbei atunci cand se imparte painea binecuvantata de Pasti care se ia pe nemancate. Ei nu merg in baruri, in discoteci, in locuri de distractie publica. In trecut acestea erau interzise in crestinism in apropierea acestei mari sarbatori. Ramane valabila situatia si astazi. Pentru ca Pastele reprezinta sarbatoarea bucuriei interioare, si nu o sarbatoare a imbuibarii trupului cu bautura, mancare sau pentru distractii, discoteci si baruri”, spune preotul Ionel Popescu, vicar administrativ la Arhiepiscopia Timisoarei.

”Spovedanie” muzicala pentru tineri, in cluburi

Tendinta tinerilor agnostici de a prefera cluburile de noapte in locul slujbei de inviere este conturata si de prezenta a sute de persoane in locurile de distractie. Pentru a nu pierde bani pe „mana” lor, cum s-ar spune, patronii cluburilor de noapte pregatesc din timp programe speciale in consens cu noaptea celei mai mari sarbatori a crestinatatii, Pastele. Spre exemplu, Clubul Heaven Studio a invitat un virtuoz al saxofonului care, in tandem cu DJ-ul de serviciu, va incerca sa creeze o atmosfera divina, de sarbatoare.

„Nu am organizat nimic cu iepurasi sau alte personaje specifice sarbatorii, insa dupa inviere vom organiza o auditie de saxofon pentru cei ce ne vor trece pragul. De obicei, de Pasti e lume mai putina in club. Daca in serile pline avem cam 2.000 de persoane, in noaptea de inviere vin cam 1.000. Este explicabila aceasta scadere a fluxului de persoane care vin sa se distreze la noi, in conditiile in care multi pleaca din oras, raman acasa cu familia si oaspetii de prin alte parti”, ne-a declarat managerului Clubului Heaven Studio, Liviu Cioboata. Chiar si asa, in conditiile unei retete de entertainment mai scazute, veniturile pe o seara, doar din vanzarea biletelor, pot trece de 50.000 de euro.

Iepurasul are rol comercial

Copiii romani nu stiau cine e Iepurasul pana in 1990. El venea doar la copiii maghiari, mai exact la cei catolici. In tara noastra, Pastele nu a fost considerat o sarbatoare pentru copii.

”Iepurasul a avut o cariera interesanta in Romania, in sensul ca, sa ma ierte Dumnezeu, a fost un fel de nomenclaturist. Ma refer la faptul ca celebrarea religioasa a Pastilor se derula in biserica. Atunci, autoritatile comuniste au gasit o sarbatoare alternativa si Iepurasul a fost un mic personaj oarecum acceptat”, explica Otilia Hedesan.

Iepurasul a intrat, incet incet, in vietile prichindeilor, iar rolul sau comercial a prins repede. In 1990, Iepurasul a venit in sarbatoare cu voie de la conducere. Abia dupa aceea el a intrat sa functionze ca un personaj important din aceasta sarbatoare, paralela cu sarbatoarea crestina a invierii Domnului. Iepurasul este un personaj important din mitologia germanica. Iepurele germanic e un personaj plin de vitalitate, care se inmulteste repede, potrivit pentru aceasta perioada de primavara in care toate lucrurile trebuie sa se accelereze, sa se inmulteasca si sa creasca cu acelasi spor cu care o face iepurele.

”Iepurasul nu are legatura cu invierea. Sunt sarbatori paralele. Invierea tine de stratul crestin al sarbatorii, aceasta tine de mitologie care incet incet se tot extinde. Sunt doi intr-unul, ca sa spunem asa, exact asa cum se intampla in cadrul Craciunului. De ce sunt interesante aceste paliere, Mos Craciun, respectiv Iepurasul. Ele vin pe valurile globalizarii si sunt legate de aceste industrii comerciale: decoratiuni, cadouri, produse speciale de sarbatoare. Deci se castiga enorm din aceste lucruri”, mai considera etnologul timisorean. Pe de alta parte, se tine cont si de importanta tot mai mare pe care societatea o da copiilor. Dar Iepurasul a ajuns sa fie umar la umar cu Iisus Hristos si, deseori, mult mai important ca sarbatoarea invierii Domnului.

Traditia moderna

Un produs traditional de Paste, mielul, a evoluat si el in cultura urbana. De Paste, mieii nu ”cresc” numai la stana, ci si pe site-urile de internet. Anunturile cu ”vand miei” sau ”cumpar miei” sunt atat de multe ca trebuie doar sa ii convina pretul, atat cumparatorului, cat si vanzatorului. Asadar, cu un simplu click, si cu niste bani virati intr-un cont, oricine isi poate comanda un miel de pe internet.

Avantaje sunt destule, insa sunt si dezavantaje. Principalul argument pentru cineva care si-ar putea comanda mielul de Paste de pe internet e ca ocoleste cozile interminabile din aceasta perioada de dinainte de sarbatoare. Dezavantajul e ca cel care cumpara nu vede marfa inainte de a o plati, iar pretul poate fi mai piperat decat cel din piata. De exemplu, kilogramul de carne de miel se vinde, pe internet, cu 25-30, pe cand in piata pretul e intre 23 si 25 de lei kilogramul. Si mieii vii se vand pe internet, pretul acestora e similar cu cel din piata si ajunge intre 12-15 lei pe kilogram.

O alta traditie importanta este batutul toacei. Pentru ca obiceiul sa nu se piarda, in Timis, an de an se tine un festival inedit, numit ”in glas de toaca”, la care participa zeci de persoane. La fel ca in fiecare an, organizatorii au amplasat 33 de toace in curtea Casei de Cultura din Giroc, adica exact numarul anilor petrecuti pe pamant de Isus Hristos. Toaca este chemarea la rugaciune, un obicei strabun al romanilor care ii aduce pe oameni mai aproape de Dumnezeu. Ea se bate doar sapte zile din an, in Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor, cum mai este cunoscuta de catre credinciosi.

Etimologia ”Pastelui”

Cuvantul Pasti, acceptat ca si Paste, provine din limba romana din forma bizantino-latina ”Pastihae” a cuvantului de origine evreiasca ”Pesah”, care inseamna trecere. Evreii numeau ”Paseha” sarbatoarea lor anuala in amintirea trecerii prin Marea Rosie si a eliberarii lor din robia Egiptului, care coincidea cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara. Termenul ebraic de Pasti a trecut deci in vocabularul crestin pentru ca evenimentele istorice care sunt comemorate in sarbatoarea crestina, adica patimile, moartea si invierea Domnului au coincis cu Pastile evreilor din anul 33. O alta interpretare, raspandita in secolele trecute la catolici, a fost aceea de ”pascha – passione”, de la ”suferinta”.

Autori: Roxana Deaconescu, Caius Seracin, Gheorghe Ilas, Liliana Iedu



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 1comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. Eu de Paste voi sarbatorii Invierea Domnului nostru Isus Hristos,Fiul lui Dumnezeu,care a patimit pentru noi,pentru pacatele noastre spre mantuirea noastra.