Noutati :

Seceta teribila care a tradat cetatea, a uscat mlastina si a oferit cale libera otomanilor spre fortificatii. Ziua in care cu aproape 500 de ani in urma Timisoara cadea in mainile turcilor

25 iulie, 2022 - 10:33 AM
Autor: Daniel Balteanu      
Categorie: EDUCATIE
13

TIMISOARA. 25 iulie este o zi importanta in istoria Timisoarei. Este ziua in care in urma cu 470 de ani, cetatea intra sub stapanirea Imperiului Otoman, dupa ce comandatul fortaretei a fost nevoit sa o predea turcilor.

La jumatatea secolului al XVI-lea, cetatea Timisoarei facea parte din imperiul habsburgic si era si atunci considerata unul dintre punctele strategice importante pentru casa de Habsburg.

Mai intai castelul, care se afla pe o ridicatura intr-o campie si care este o cetate inexpugnabila cu locuinte si camere construite de unguri; are o fantana adanca cu apa cristalina care a fost descoperita dupa foraje indelungate; langa castel curge raul Timis care contribuie la aparare….La poalele castelului este asezat orasul cu aproximativ 2000 de case… Pe o distanta de o mila si jumatate in jurul orasului sunt numai mlastini si pentru cine vrea sa intre calare este doar un singur drum, strajuit de copaci si care este pazit tot timpul, dar si un pod care, in caz de pericol, se poate incendia… Castelul si orasul se situeaza la granita dintre Transilvania si Valachia, este in afara Transilvaniei, partial in Valachia si partial in Ungaria„, spunea generalul Castaldo, comandantul trupelor imperiale aflate in cetate despre Timisoara, in luna august a anului 1551.

Ce nu stia la acea vreme Castaldo era ca, doar cateva luni mai tarziu, turcii aveau sa inceapa asediul Timisoarei.

Armatele conduse de pasa Mehmet Sokolovici trec in acea toamna Dunarea pe la Petrovaradin si ocupa dupa numai cateva zile cetatea Becea, fortificatia Becicherecului, dupa numai o zi, in timp ce Ciacova, Ilidia, Nadlacul, Fenlacul, Igrisul si Zadorlacul se predau, fara a opune rezistenta.

In 8 octombrie 1551, Ulama pasa ocupa Lipova, a carei aparare fusese incredintata lui Ioan Petho, nobil maghiar. Si acesta, in loc sa ia lupta cu turcii, a preferat sa fuga. La vestea caderii Lipovei, cetatea Timisoarei se pregateste de aparare„, scrie Nicolae Iliesiu, in volumul sau „Timisoara, monografie istorica”.

La acea vreme, la comanda cetatii era Stefan Losonczy, un comite de Timis care nu agrea tot timpul ordinele imparatului Ferdinand si nici nu era prea simpatizat de generalul Castaldo si de alti lideri militari din oras. Losonczy nu a dat importanta prea mare apropierii armatelor otomane, pana cand acestea nu au ajuns langa ziduri. Atunci ii muta pe locuitorii din Palanca Mare in cetate si incendiaza casele. Printre ruine se ascund 400 de calareti condusi de Alfonso Perez si 300 de infanteristi ai lui Rodriguez de Villandrando. Au loc si primele ciocniri cu otomanii, care obtin primele victorii. Intre timp, generalul Aldana, si 100 de oameni ai sai, evacueaza Palanca Mica, transporta armamentul si mancarea in cetate si dau foc podului care lega insula de oras.
Otomanii le cer celor din cetate sa se predea si le spun ca vor fi lasati liberi sa plece, dar se lovesc de un refuz.

Trupele raman in fata Timisoarei pana la inceputul lui noiembrie, cand ploile abundente, care au produs inuntatii, dar si frigul, ii conving pe turci ca nu pot duce o campanie de iarna pentru cucerirea orasului, si decid sa se retraga.

Cucerirea Timisoarei

In vara lui 1552, otomanii, condusi de Ahmed pasa si Mehmet Sokolovici, revin la Timisoara, avand in plan sa cucereasca fortareata, care nici de aceasta data nu era suficient de bine pregatita. In 24 iunie armata acestuia trece Dunarea.

Ceva intariri noi se adaugasera fortificatiilor Timisoarei, inspre poarta de rasarit a cetatii, dar peste tot cetatea nu era intarita destul de solid, ca sa poata suporta un asediu mai indelungat. De asemenei, se itarise zidul de piatra dinspre Nord, imprejmuindu-se fortificatiile de aici cu garduri ghimpate, iar in timpul scurt al primaverii se intarise turnul de apa. Fortificatiile cele mai puternice le oferea insa tot natura, caci jurul Timisoarei era mlastinos si taiat de sinuozitatile Begheiului. Multe mocirle si brate ale Begheiului faceau ca dusmanii numai cu greu sa se poata apropia de zidurile cetatii. Se construisera apoi de catre aparatori doua santuri care aparau Insula, cetatea si turnul de langa poarta castelului de apa„, scrie Nicolae Iliesiu, in volumul sau „Timisoara, monografie istorica”.

La patru zile de la trecerea Dunarii, soldatii lui Mehmet Sokolovici se aflau la nord de Timisoara, la vest erau cei ai lui Hasan, pasa de Anatolia. Trupele otomane aduc si tunurile in jurul cetatii si incep sa bombardeze. In luna iulie nici natura nu mai poate proteja fortareata. Apele Begheiului incep sa scada, mlastinile seaca, iar in 12 iulie otomanii pun stapanire pe reduta de nord.
In ajutorul Timisoarei vin si trupe de la Arad, iar turcii reusesc sa le opreasca inainte sa ajunga la cetate.

In 19 iulie soldatii turci primesc noi provizii de praf de pusca si munitie si continua asaltul.

Sase zile mai tarziu trupele lui Ahmed reusesc sa puna stapanire pe turnul de apa al orasului, comandatul armatelor de ocupatie transmitand celor din cetate ca daca se predau vor putea pleca inarmati din fortificatie.

Stefan Losonczy se sfatuieste cu cei din jurul sau, iar in 25 iulie 1552 trimite doi ofiteri sa stabileasca termenii capitularii.

Garnizoana Timisoara va parasi cetatea cu steagurile desfacute, inarmata, putandu-si duce cu ea bagajele.Turcii dau garnizoanei insotitori, pentru a o apara de orice neplaceri si pentru a-si putea duce nestingherita carele cu bagaje. Pasa se obliga a lua masuri ca populatia civila a orasului sa fie ferita de jafuri. Locuitorilor care vreau sa ramana in Timisoara li se garanteaza libertatea personala si asigurarea avutului” se arata in „Timisoara, monografie istorica” a lui Nicolae Iliesiu.

Macelul de la portile orasului

Odata negociati termenii capitularii, au fost facute pregatirile pentru parasirea cetatii prin poarta Lipovei. Cei care se aflau in fortificatie au iesit doua zile mai tarziu din ea. In fruntea convoiului erau Stefan Losonczy, Alfonso Perez si Simeon Forgaci, lideri militari. Dupa cavalerie urma infanteria spaniola si ceha, germanii si apoi haiducii.
Odata ce ultimii soldati au iesit pe poarta cetatii, aceasta s-a inchis si s-a auzit o bubuitura de tun. Acela a fost semnalul… Turcii au atacat si nimicit intreaga garnizoana.


Stefan Losonczy a fost decapitat, iar pielea capului a fost umpluta cu gunoi si trimisa sultanului. Perez a incercat sa scape fugind prin mlastina din jurul cetatii, insa a fost prins de unul dintre turci, care i-a taiat capul.

Astfel, Timisoara a intrat sub dominatie otomana pentru mai bine de un secol si jumatate, cand principele Eugeniu de Savoya a obtinut capitularea turcilor, fara a-i macelari insa pe otomanii aflati intre zidurile cetatii.

Foto: art-historia.blogspot.com



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 13comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. am informatii pe surse ca si aici a fost de vina Fritz

  2. Pnl e o mizerie. Pnl = psd. Usr e singura solutie.

  3. Cum poate o seceta sa tradeze ??? :):):) Inca un pic si reveniti la nivelul compunerilor de clasa a doua. Felicitari !

  4. Acum inteleg de ce multi timisoreni si banateni neaosi sunt la fel de negriciosi sau /si asiatici ca oltenii pe care ii urasc
    Si unii si altii au origini nu prea traco dacice si unii si altii au stat si sub imperiul ottoman si sub cel austriac deci frustrari de slugi la diversi.

    • Mexicane , nu ai inteles nimic , esti nou prin Banat .
      Turcii au cucerit cetatea Timisoarei si apoi au ajuns pana la portile Vienei . Dar apoi au fost infranti si alungati .
      Voi ati fost robii turcilor sute de ani preferand sa platiti biruri si sa va trimiteti copii in robie la Stambul pt placerile otomanilor .
      Toata istoria voastra poate fi caracterizata astfel : „capul plecat sabia nu-l taie ”
      Iti mai aduci aminte de Mihai Viteazul ?
      Sclavul preferat al Sultanului ?

      • Dar voi ce ați fost ba bănățeanu lui pește, oricum am fost noi tot romani ne am numit și tot tara românească se numea patria, n am fost niciodată nație toleranta ca voi la noi în țară. Mie unu mi ar fi rușine sa vorbesc de trecut știind situația în care s a aflat romanul de dincolo de Carpați, dar nah prostul nu e prost destul pana nu e și bănățean.

        • „n am fost niciodată nație toleranta”
          Ai vrut sa spui tolerata , nu toleranta .
          Daca-ti dau un stilou sa-ti scrii numele , rupi stiloul .
          Ce treaba are romanul de dincolo de Carpati ?
          Aici in Banat am fost intotdeauna noi ungurii , banatenii unguri .

  5. Turcii si-au dorit mai mult victoria!
    Articol de calitate marca opiniapenele, zici ca e scris de becali.
    Forza Steaua, ole ole.

    • cand esti retardat si n-ai citit nimic la viata ta esti USR-ist idiot, scuzati pleonasmu’, si semnalizezi. Probabil n-ai reusit sa citesti mai mult de primul paragraf. E o chestie plictisitoare pentru imbecili postaci usr ca tine. Nu iti obosi singurul neuron, lasa-l sa se atrofieze incet si sigur, da-i inainte cu PNL e de kkt, PSD e de kkt, Dominic e Dumnezeul tau, idolul absolut, intruchiparea binelui sabotat de nenorocitii aia din PNL si PSD. Meri, tata, si te culca, cititul dauneaza grav retardatilor ca tine

  6. SECETA

  7. Time Wasted ! – BIG time :))) T.AX

  8. SUPER8

  9. Istoria trebuie sa o luam asa cum e. La acea vreme otomanii erau sus ca nivel de civilizatie si putere. Asa cum azi nu e usor sa stapanesti atatea teritorii, nici atunci nu era. Au cucerit Timisoara pentru ca au reprezentat o mare forta si un imperiu ce se intindea din Algeria in Irak si pana in Ungaria si parti ale sudului Rusiei.
    De divertisment https://www.youtube.com/watch?v=EuoUFmQ3aO0