Opinia Timisoarei

Se dezvaluie noua fatada a Operei din Timisoara, dupa renovare. Greseala din pricina careia ar trebui date jos si remontate mai multe placi de travertin de pe Palatul Culturii. Foto

TIMISOARA. La aproape doi ani de cand a fost predat amplasamentul firmei care avea sa faca lucrarile de reabilitare, schelele de pe fatada Operei din din plin centrul Timisoarei incep sa fie indepartate, dezvaluind noile straie ale cladirii simbol a orasului ce adaposteste Palatul Culturii.

CITESTE SI: Aproape 30 de kilometri de drumuri asfaltate vara asta in Timis. Lucrarile de intretinere continua pe alti 16 km 

Fatada placata cu placi noi de travertin arata stralucitor, insa mai trebuie facute interventii la baza imobilului, la usa de intrare si la treptele palatului.

Acestea nu sunt insa singurele lucrari ce trebuie executate. Cel putin asta lasa sa se inteleaga viceprimarul Ruben Latcau intr-o postare pe pagina sa de Facebook. O noua interventie va trebui facuta in viitor la placile de travertin asezate in partea superioara a cladirii, care dupa spusele edilului nu au fost montate corect. Acest detaliu a fost semnalat de Ministerul Culturii.

Lucrarile arata bine, multe dintre detaliile de restaurare sunt finalizate cu multa atentie. DAR, exista o problema. Ca la aproape toate lucrarile pe care le-am cules in diverse stadii de blocaj, nici aceasta nu este din pacate ”inchisa la toti nasturii”. Proiectul are o eroare care a scapat intr-un lung circuit de avizare si verificare, eroare care ne-a fost semnalata de Ministerul Culturii si care a fost solicitata spre remediere.
Este vorba de detaliul de dispunere a placilor de travertin in partea superioara a fatadei. Initial travertinul era montat in format de tabla de sah (cu venaturile placilor montate in sens diferit unele fata de celelaltele pentru a scoate in evidenta textura naturala a pietrei), iar acum acest detaliu s-a pierdut. Proiectul nu continea detalii tehnice de executie pentru acest element esential, iar montarea gresita a placilor nu a fost din pacate observata in timp util de nici unul din specialistii implicati in realizarea sau verificarea proiectului.


Saptamana trecuta am fost la Bucuresti unde m-am intalnit cu secretarul de stat Liviu Bratescu si echipa ce administreaza patrimoniul in cadrul Ministerului Culturii. Intelegerea la acest moment intre primarie si minister este ca lucrarea sa fie finalizata, iar in cursul acestei ierni primaria sa contracteze o expertiza care sa stabileasca sursa erorii si mai ales care sunt pasii corecti din punct de vedere tehnic si administrativ pentru a inlocui placile montate gresite. O parte covarsitoare din lucrare este finalizata si conforma, vom depune toate eforturile sa corectam cat mai rapid si cat mai corect erorile aparute. Odata ce expertiza va stabili cea mai buna solutie si gradul de responsabilitate a celor din lungul lant care a produs eroarea, ne vom asigura ca banul public nu va fi risipit si vor fi platite lucrarile de remediere„, scrie viceprimarul Ruben Latcau pe pagina sa de Facebook.

Amplasamentul a fost predat in toamna anului 2019 firmei care a realizat renovarea. Alex Dia Construct s-a ocupat de partea de executie, iar subcontractorul Titzunaco SRL de partea de proiectare.

Reabilitarea fatadei Operei a costat 3.919.405 lei +TVA, bani ce au provenit din bugetul local.

Constructia cladirii Palatului Culturii a inceput in 1871, dupa planurile renumitilor arhitecti vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de teatru din Europa – Budapesta, Viena, Odessa) si a fost terminata in 1875.

Prima reprezentatie inaugurala a avut loc la 22 septembrie 1875 (in limba maghiara), respectiv la 25 septembrie 1875 (in limba germana).

Doua incendii de proportii au devastat cladirea. Primul a avut loc in 1880 si reconstructia a durat pana in 1882, pastrandu-se integral forma originala a cladirii, construita in stil „Renaissance”. Dupa cel de-al doilea incendiu – 1920 – au mai ramas intacte doar aripile laterale ale cladirii. Reconstructia se face dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai la fatadele laterale, cea principala si-a schimbat radical infatisarea, iar sala de spectacole a imbracat stilul neobizantin caracteristic arhitecturii romanesti a timpului.

Exit mobile version