
Proiecte de arhitectură, intervenții în spațiul public, recuperarea patrimoniului industrial, cercetare și reflecție critică asupra profesiei sunt categorii la care reprezentanții Facultății de Arhitectură și Urbanism a Universității Politehnica Timișoara au obținut premii, mențiuni și nominalizări la Gala Premiilor Beta 2026. Rezultatele reunesc generații diferite ale școlii timișorene și ilustrează diversitatea preocupărilor unei comunități în care formarea academică se întâlnește cu practica profesională și cu responsabilitatea față de oraș și societate.
Arhitectura nu se încheie odată cu proiectul și nici nu începe exclusiv pe șantier. Între idee și construcție se află cercetarea, înțelegerea contextului, dialogul cu oamenii și capacitatea de a imagina alte posibilități pentru spațiile în care trăim. Această diversitate de perspective s-a regăsit în lucrările premiate la Gala Premiilor Beta 2026, în cadrul celei de-a șasea ediții a Bienalei de Arhitectură din Timișoara.
Sub tema „In Practice – as opposed to ‘in theory’”, ediția din acest an a adus în prim-plan arhitectura ca practică vie, aflată în permanentă relație cu realitatea socială și urbană. Pentru Facultatea de Arhitectură și Urbanism din cadrul UPT, rezultatele reprezintă și o imagine a unei școli care, de-a lungul deceniilor, a format generații de arhitecți și a contribuit la dezvoltarea culturii arhitecturale din regiune.
De la locuință și spațiul public la recuperarea patrimoniului
La categoria Spațiu construit, conf. dr. arh. Anamaria Andreea Anghel a obținut o mențiune pentru ITU PING-PONG HOUSE, o locuință concepută pornind de la stilul de viață al beneficiarilor. Organizată în jurul curților și teraselor, casa transformă relația dintre interior și exterior într-o parte esențială a experienței de locuire.
În categoria Spațiu public, prof. dr. arh. Vlad Gaivoronschi și arh. Simina Cuc au fost recompensați cu un premiu pentru Parcul ISHO. Proiectul valorifică spațiul verde ca loc de întâlnire și interacțiune, printr-o amenajare care îmbină vegetația, aleile, zonele de odihnă și un mic amfiteatru urban.
O parte importantă a rezultatelor aparține absolvenților, ale căror proiecte de finalizare a studiilor abordează teme cu relevanță pentru viitorul orașelor și al comunităților. La categoria Lucrări de licență, premiul a revenit proiectului M.E.K.A. – Muzeul Cunoașterii și Conștientizării Ecologice, realizat de arh. Timotei Hotea, arh. Eduard Găleșanu și arh. Pașca Georgiana, sub coordonarea conf. dr. arh. Cristian Blidariu. Propunerea transformă fosta platformă industrială Mecatim din Timișoara într-un ansamblu care reunește reciclarea plasticului, cercetarea aplicată și educația, imaginând o nouă relație între infrastructura industrială și viața culturală.
Aceeași preocupare pentru valorificarea resurselor existente se regăsește în mai multe dintre lucrările nominalizate la această categorie. Arh. Denisa Petra Boț, coordonată de ș.l. dr. arh. Claudiu Toma, a primit o mențiune pentru ORMA – Arhiva muzeală dedicată conservării, restaurării și educației muzeale, un proiect care propune apropierea publicului de patrimoniul păstrat în colecțiile muzeale. Alte mențiuni au revenit proiectelor Complexul Expozițional Solventul, realizat de arh. Edward Stefan Kiss, sub coordonarea ș.l. dr. arh. Daniela Negrișanu, și Centru polivalent cu spații de manufactură în Țara Hațegului, realizat de arh. Raluca Elena Costescu, sub coordonarea ș.l. dr. arh. Ovidiu Micșa.
La aceeași categorie au fost nominalizate și proiectele Strategie de reconversie și restaurare a patrimoniului industrial UCM Reșița printr-o funcțiune de creație și producție audio-vizuală, semnat de arh. Popa Nicolae-Daniel și arh. Bucatoș Maria Georgiana, sub coordonarea conf. dr. arh. Bogdan Demetrescu, Muzeul Istoriei Recente Timișoara, realizat de arh. Alex Ban, sub coordonarea conf. dr. arh. Cristian Blidariu, Filarmonica Banatul, realizat de arh. Sabine Lieb, sub coordonarea conf. dr. arh. Cristian Blidariu, și Centrul ecvestru Turulung-Vii, realizat de arh. Alexandru-Aurel Tudoroiu, sub coordonarea asist. dr. arh. Drăgan Dragomir.
Arhitectura ca reflecție, cercetare și implicare socială
Premiile Beta nu recunosc doar proiecte construite, ci și demersuri care extind felul în care este înțeleasă profesia. La categoria Căutări, Asociația de la 4 a obținut o mențiune pentru Școala de vară A N I M Ă – Revitalizarea Clubului FAUT și a spațiilor adiacente Campusului UPT. Inițiativa, începută în 2012, continuă să transforme spațiile studențești în locuri pentru studiu, socializare și activități culturale, prin implicarea directă a studenților.
Tot la această categorie, asist. dr. arh. Brîndușa Raluca Havași a primit o mențiune pentru PATRIMONIUL DE LEMN – Ateliere de vacanță pentru copii și tineri, proiect educațional care apropie noile generații de patrimoniul construit rural și de valorile acestuia.
Categoria În teorie, dedicată ideilor și proiectelor care nu au ajuns neapărat să fie construite, a adus un premiu pentru Arhitectură, întreruptă, semnat de arh. David Dumitrescu și asist. drd. arh. Alexandra Pascotescu. Proiectul explorează posibilitatea de a transforma discontinuitățile țesutului urban în oportunități pentru natură și biodiversitate. O mențiune a revenit proiectului Regenerarea urbană a platformei industriale Rulmentul Brașov, realizat de conf. dr. arh. Marius Găman și conf. dr. arh. Ana Maria Branea.
Printre nominalizările aceleiași categorii s-au numărat Tradiția ca resursă – dezvoltare urbană Regensburg North, semnat de conf. dr. arh. Marius Găman, conf. dr. arh. Ana Maria Branea și asist. dr. arh. Ștefana Bădescu, precum și Locus Silentii, realizat de arh. David Dumitrescu.
Acesta din urmă a fost premiat și la categoria Fotografie, pentru O ruptură (grijulie) în sacru, un demers care surprinde munca obișnuită de îngrijire din spațiile de cult și felul în care gesturile cotidiene contribuie la păstrarea caracterului lor simbolic.
La categoria Text, asist. dr. arh. Andreea-Snejana Simici a obținut o mențiune pentru Cealaltă Arhitectură: Practici pentru o arhitectură umanistă, o reflecție asupra posibilității ca arhitectura temporară să devină un instrument de dialog, acțiune socială și transformare a realităților existente.
O tradiție care se continuă prin fiecare generație
Diversitatea proiectelor premiate sau nominalizate arată că școala timișoreană de arhitectură nu se limitează la formarea unor profesioniști capabili să proiecteze clădiri. Ea încurajează explorarea relației dintre arhitectură, patrimoniu, natură și viața comunităților, de la intervenții concrete în oraș până la idei care pun sub semnul întrebării convențiile profesiei.
Faptul că printre autorii recunoscuți se află cadre didactice, absolvenți și foști studenți vorbește și despre o comunitate în care experiența profesională și formarea academică se întâlnesc, iar preocupările se transmit și se dezvoltă de la o generație la alta.
***
Mai multe găsiți pe pagina noastră de Facebook opiniatimisoarei.ro!
Dacă ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la [email protected], pe FB sau pe contul nostru de Instagram!