S-a intors la stralucirea de odinioara. Inca o cladire isi dezvaluie frumusetea in intregime, dupa renovare, la Timisoara. Povestea Casei cu Cocos. Foto

TIMISOARA. Vechile si valoroasele cladiri istorice ale Timisoarei isi dezvaluie, incet – incet splendoarea de altadata. Orasul parca imbraca straie de sarbatoare in asteptarea momentului cand va deveni Capitala Culturala Europeana si cand isi va intampina oaspetii: turisti din toate colturile lumii.

CITESTE SI: Cladirea din Timisoara care miroase a cocos. A fost restaurata cu nuci exotice si nisip de cuart, in premiera in Romania 

Cu eforturi financiare uriase si multa bataie de cap, proprietarii se mobilizeaza rand pe rand si renoveaza fatadele imobilelor ce fac parte din zestrea lasata mostenire orasului de mesteri iscusiti de altadata, cladiri fascinante care i-au adus Timisoarei supranumele de ‘Mica Viena’.

Recent, au fost indepartate toate schelele de pe fatada unui imobil care se afla in centrul istoric al orasului, la intersectia strazii Florimund Mercy cu strada Eugeniu de Savoya, reabilitarea pe ambele laturi ale cladirii fiind aproape finalizata.

Dupa trecerea de la culoarea prafuita si ornamentele prabusite la jocul de nuante incantatoare de azi, cu podoabele reconstruite, casa atrage toate privirile.

Casa Agoston Galgon sau Casa cu Cocos are o poveste de aproape 300 de ani si a cunoscut, pe rand, o multime de proprietari, atat in aripa dinspre strada Mercy, cat si in cea dinspre Eugeniu de Savoya. De-a lungul timpului, aici au functionat tot felul de pravalii, ateliere si localuri.

La 1752, imobilul arata cu totul altfel si o parte, apartinea Theresiei Demmelmayer, vaduva cancelistului de administratie.

Potrivit unor documente, la 1817, cladirea este vanduta cu 1 milion de florini, iar 4 ani mai tarziu isi schimba iarasi stapanul care da pentru ea, la schimb, o proprietate in Macedonia.

In anii 1840 imobilul era faimos pentru o ospatarie pe care o adapostea la parter – ‘La Cocosul Negru‘. De altfel, cocosul cu aripile deschise si ciocul cascat, imortalizat in metal, este si astazi la locul lui pe acoperis.

In 1845, cladirea este inzestrata cu o pivnita de vinuri numita ‘La Pisica Neagra‘.

CITESTE SI: Inapoi la stralucirea de odinioara. Inca o cladire isi dezvaluie frumusetea dupa renovare, la Timisoara. Povestea casei unei familii burgheze de acum un secol

La 1911, un om de afaceri evreu Agoston Galgon obtine o autorizatie de constructie si intr-un an de munca aduce imobilul la infatisarea din zilele noastre, dupa un proiect al arhitectului Henrik Telkes.

A adapostit de-a lungul ultimului secol, un atelier de palarii, o redactie de ziar, o firma de pompe funebre, un atelier de sticlarie, o pravalie de imbracaminte, un coafor si un magazin de maruntisuri, cafenele.

Palatul are 3 etaje si poarta amprenta epocii, stilul Secession al anilor 1900. Are decoratii antropomorfe si geometrice inscrise in dreptunghiuri, tipice faze tarzii a curentului. Impunatoare este tratarea intersectiei dintre strazile Eugeniu de Savoya si Florimund Mercy cu 3 frontoane peste care se suprapune un edicul in forma de cupola din metal, incoronata cu un cocos metalic.

Lucrarea celor care au trudit acum sa o readuca la frumusetea de altadata se dezvaluie acum in totalitate, dupa ce anul trecut in noiembrie o latura a imobilului fusese terminata.

Timisoara a castigat inca o splendoare in colectia de bijuterii arhitecturale de pe strada simbol a orasului, Eugeniu de Savoya.

CITESTE SI: Bravo. Palatul pe care se avanta fluturii la Timisoara se intoarce la frumusetea de odinioara. Foto 

Cu ziduri scorojite, schele putine si multa nepasare, centrul istoric al Timisoarei asteapta rusinat anul 2021

Din pacate, numarul proprietarilor care au reusit sa-si renoveze fatadele este inca foarte mic. Astfel, anul 2021 in care Timisoara va fi Capitala Culturala a Europei ne va prinde cu jumatate dintre cladirile din centrul istoric in haine ponosite.

In urma cu cativa ani, Primaria anunta lansarea unui program de sprijin financiar pentru renovarea bijuteriilor arhitecturale, insa niciuna nu a putut beneficia de el.

Primaria Timisoara are, din 2013, Hotarare de Consiliu Local prin care este pregatita sa ajute reabilitarea cladirilor istorice si chiar un ajutor important, pentru ca pune toti banii si apoi recupereaza 50% pe parcursul a zece ani, printr-un impozit crescut, iar 50% ramane cu titlul de grant. Dar, ca sa acorde acest sprijin, trebuie ca acele cladiri sa aiba certificatul seismic. Or, expertii de la care se cere acest certificat nu il dau fara consolidare, iar consolidarea costa foarte mult si proprietarii nu sunt dispusi ca, pentru ajutorul pe care-l primesc de la primarie sa plateasca pentru consolidare, pentru ca este foarte scumpa la aceste cladiri vechi‘, declara recent primarul Timisoarei, Nicolae Robu.

Municipalitatea a instituit si faimoasa Taxa pe Paragina. Numai in 2019, aproape 2000 de proprietari de imobile din oras, multi din zona centrala, au fost supraimpozitati, doar doar se vor apuca de renovare, dar in zadar.

Un utilizator al Forumului STPT , freeflow77, a intocmit trei harti ale centrului istoric aratand stadiul reabilitarilor.

In prima sunt insemnate cladirile care acum se afla in proces de renovare. 6 se reabiliteaza, iar doua se refac aproape de la zero (Fosta Cancelarie de Razboi de langa Primaria Veche, respectiv hotelul din Piata Sf. Gheorghe).

Cea de-a doua infatiseaza imobilele reabilitate ori care au fatadele in stare buna. Majoritatea sunt concentrate in Piata Unirii, in vecinatatea Palatului Dicasterial, pe Vasile Alecsandri si Augustin Pacha.

Ultima, si cea mai importanta, arata cat de multe sunt cladirile istorice care au nevoie de interventie.

E jale prin pietele Libertatii si Sf. Gheorghe si in cele doua cvartale de pe Marasesti cu Gheorghe Lazar si pe Savoya. Multe autorizatii, amenzi, licitatii, dar maruntis pe front… Am fost destul de optimist in 2016 cand s-a anuntat titlul (Capitala Culturala Europeana pentru Timisoara, n.r.), dar nici scenariul cel mai pesimist nu arata chiar asa de slab, un regres enorm in ultimii 7 ani„, a notat cu mahnire timisoreanul care a realizat hartile.

Va reamintim, Timisoara este orasul din Romania cu cea mai mare zestre de cladiri istorice: 14.000. Dintre acestea, aproximativ 1000 sunt monumente istorice.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Azi am văzut iară un lucru superb și mă bucur mult și mai mult mă face mândru că suntem Românii ,că sunt ai oamenii bunii care maii fac ceva in tara asta și mă rog sa ii ajute Dumnezeu pe toții care fac așa ceva (podul ce duce spre Buziaș (Albina ,desupra de Timiș )era în reparații !!! Wow amm rămas plin de bucurie sa văd că se repara ceva foarte folositor

    • @Alex… ai gânduri frumoase și bune, dar… poate mai mergi pe la școală. Repet, ca să înțelegi: poate maii mergiii pe la școală.

  2. Ma bucur ca mai avem o bijuterie in oras, sper ca s-a facut cu materiale de calitate si urmatoarea renovare va fi peste multa vreme.
    Cam urate decoratiile alea post-decembriste de la parter, unii le spun cabluri, puteau sa le bage intr-o teava macar, se poarta si la Viena si la Paris si la Roma.
    Bucuria mi-ar fi mai mare daca ritmul renovarilor ar fi mai alert, pana la 14.000 de cladiri renovate mai e mult, nici macar cele 1.000 de cladiri monument istoric nu au un procent de renovare respectabil. Pacat!

    • Marea problema, pe langa costurile ridicate care le implica o astfel de renovare este lipsa acuta a fortei de munca calificate. Ma tot intreb, cum a fost posibil ca la inceput de secol XX sa se construiasca d.p.d.v. material si logistic intr-un interval de cca 2-3 ani cam toate cladirile din centrul orasului si de prin cartiere, cladiri care azi noi nu suntem in stare nici macar sa le renovam. De unde atata prosperitate in acele vremuri?

  3. Arata foarte bine cladirea renovata. Totusi, 14000 de cladiri istorice in Timisoara? Cam greu de crezut. Daca in fiecare din ele ar locui doar zece persoane ar insemna aproape jumatate din populatia orasului.

  4. Pe cand Cristestii si alti hoti vor face acelasi lucru cu patrimoniul pe care si-au pus labele jegoase?
    Pe cand robu va face ceva in privinta ruinelor apartinand primariei!?