România a intrat în recesiune tehnică, după ce economia a scăzut în ultimele două trimestre

După luni de austeritate, sacrificii, taxe și prețuri crescute, România a intrat în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut pentru al doilea trimestru la rând, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică.

CITESTE SI: Vor fi montate căsuțe pentru pisici între blocuri la Timișoara. Ce obligații vor avea locatarii și ce amenzi riscă, dacă nu le respectă

În trimestrul IV-lea al anului 2025, PIB-ul a scăzut în termeni reali cu 1,9% față de trimestrul precedent. În plus, și trimestrul al III-lea al anului trecut a fost pe minus (-0,1%, revizuit de la -0,2%) față de trimestrul anterior, iar în aceste condiții România îndeplinește definiția recesiunii tehnice: două trimestre consecutive de scădere economică.

Am mai fost in recesiune tehnică de 4 ori

Nu este prima dată când economia este în declin două trimestre la rând. Țara a mai fost în recesiune tehnică de încă 4 ori în ultimii 14 ani: în 2012, 2015, 2020 și 2024.

Per total, economia țării a înregistrat o mică creștere în anul 2025, de +0,6% față de 2024, însă evoluția trimestrială arată o volatilitate accentuată și o tendință descendentă în a doua parte a anului, mai arată datele INS.

Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creştere cu 0,1%. În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 0,6%.

Mai multe AICI.

Reacția premierului Ilie Bolojan: Este o tranziție

“Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.
Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe.
Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces.
Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului.
De ce?
Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.
Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau.
În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.
Așadar,
În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe.
În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali.
Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați.
Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză.
Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”, a transmis Ilie Bolojan.

Sorin Grindeanu: E o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga coaliție de guvernământ

***

Mai multe găsiți pe pagina noastră de Facebook opiniatimisoarei.ro!

Dacă ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la [email protected],  pe FB sau pe contul nostru de Instagram!

CITESTE SI: Afli primul tot ceea ce se intampla cu adevarat important in Timisoara si in regiune cu Aplicatia de stiri Opinia Timisoarei. 3 tipuri de alerte te tin mereu conectat la evenimente. Descarca gratuit Aplicatia OT aici!