Noutati :

Produse romanesti in Uniunea Europeana: carnatii de Plescoi sunt recunoscuti si ei, dupa magiunul de Topoloveni

12 iunie, 2011 - 08:42 PM
Autor: Anonim      
Categorie: NATIONAL
1

Romanii au cu ce! Producatorii se mandresc ca exporta magiun de Topoloveni la calitate europeana inca din acest an. In curand urmeaza sa fie recunoscuti si carnatii de Plescoi.

Daca pentru Romania este primul produs de acest tip, in comparatie cu cele 100 din Germania, pentru producator „stampila” inseamna vanzare mai buna peste granite, dar si pe rafturile de la noi.

Bibiana Stanciulov a cumparat fabrica de la Topoloveni in 2002 si a inceput cu exportul a 10-15 tone de magiun vrac, in special, in Austria si Germania. Acum, fabrica unde se produce magiunul de Topoloveni a fost modernizata, in urma unor investitii de crica 1,5 milioane de euro, din care jumatate de milion de euro au provenit din fonduri europene.

Iar daca pana acum doi ani, magiunul de Topoloveni era vandut exclusiv la export, la vrac, acum, poate fi cumparat si din hipermarketurile romanesti.

„Vindeam circa 150-200 de tone de magiun, care putea foarte bine sa ii fie apoi reambalat si vandut la borcan. De aceea, in 2008, ne-am decis sa vindem chiar noi magiunul la borcan”, poveste Stanciulov.

In plus, anul trecut, magiunul romanesc a ajuns pe masa francezilor, fiind vandut intr-un mic magazin din Nisa. Asa ca nu este de mirare ca afacerile ii merg din ce in ce mai bine, doar in 2010, Stanciulov a obtinut o cifra de afaceri de sase milioane de lei.

Iar cu „patalamaua” europeana afacerile vor merge tot mai bine, spune ea, adaugand ca acum si romanii poate vor fi convinsi sa manance produse de cea mai buna calitate.

Asa ca va continua sa-si vanda magiunul in magazinul din Nisa, dar este in discutii si cu magazine din Germania si Austria. In plus, o mica parte din productie este comercializata si prin site-ul lautarul.com, un site pentru romanii din strainatate.

Si daca afacerea cu magiunul de Topoloveni a mers ca pe roate, acum ea adauga ca si-a extins productia si face si alte dulceturi, precum cea de capsuni, visine sau cirese negre. Chiar si zacusca, insa in cantitati reduse. In total, ajunge la circa cinci milioane de borcane pe an.

Ce alte produse vor obtine certificat de calitate europeana

Lucia Romanescu, directorul executiv al Oficiului National al Produselor Traditionale si Ecologice Romsnesti, spune ca, in prezent, cel mai avansat dosar care urmeaza sa fie trimis la Bruxelles pentru a obtine certificat de calitate europeana este cel referitor la carnatii de plescoi.

„In prezent, dosarul este depus la Ministerul Agriculturii, iar daca totul merge bine va obtine denumirea de indicatie georgrafica, iar in iunie va fi trimis la Bruxelles, unde va sta in analiza un an si alte sase luni in discutie pentru ca apoi sa fie certificat la calitate europeana”, a declarat ea.

Urmatoarele produse pe lista sunt pastravul afumat si virsli, carnati produsi traditional, din zona Hunedoarei.

Si totusi cu ce ii ajuta pe producatorii romani acest certificat european? Oficialii spun ca e o garantie a calitatii, iar producatorii arata ca poate asa romanii vor invata sa cumpere produse naturale. „Reteta magiunului este aceeasi ca in 1914, din patru kilograme de magiun fac un borcan de gem”, povesteste Stanciulov.

Noi avem un produs, alte tari au ajuns la 292

Si daca Romania face pasi mici in ceea ce priveste produsele atestate la nivel european, Comisia Europeana a inregistrat, in februarie, al 1000-lea produs agricol de calitate, un tip de branza de oaie numita „Piacentinu Ennese”, produsa in Italia. Acesta este al al 292-lea produs de „calitate” de aici.

La nivel national, anul trecut, aveam 2.653 de produse recunoscute la nivel national ca produse traditionale, precum painea de Pecica sau carnatii de Plescoi.

Cum obtii atestat european

Producatorii trebuie sa se stranga in asociatii si sa depuna un caiet de sarcini la Oficiul National de Produse Traditionale si Ecologice. Aici, reprezentantii ii ajuta sa intocmeasca dosarul produsului care va contine numele acestuia, caracteristicile lui si metoda de productie. Produsul trebuie sa aiba o traditie la nivel national.

Proiectul este trimis apoi spre verificare Ministerului Agriculturii si este afisat pe site-ul institutiei timp de 30 de zile, perioada in care alti producatori il pot contesta. Dupa ce i se acorda protectia la nivel national, dosarul este trimis la Bruxelles, unde in termen de un an i se acorda denumirea de origine protejata.

Produsele de calitate se incadreaza in trei categorii. Cele cu denumirea de origine protejata – 505 – adica sunt realizate doar de localnicii dintr-o anumite zona, cum este magiunul si 465, care provin dintr-o zona geografica recunoscuta. Alte 30 au in compozite un ingredient traditional sau fermierii le realizeaza intr-un mod traditional.

Rating

  • 1comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. Nici un singur produs banatean???
    Virsli???? Pai nu au alta denumire? Virsli= Würstli… cirnat mic… halha hunedoreni….