Primul observator meteo al orasului, unul dintre cele mai moderne studiouri foto din imperiu, banci si cafenele de lux, toate functionau candva in cladirile ce strajuiesc Piata Sf. Gheorghe din Timisoara. Povestea lor spusa de Muzeul National al Banatului
TIMISOARA. A trecut prin mai multe transformari de-a lungul anilor, iar in zilele noastre este vizitata si admirata de turisti, desi nu toate cladirile din zona mai au stralucirea de altadata. Vorbim de Piata Sfantul Gheorghe, aflata in centrul Timisoarei, in cartierul Cetate.
Piata exista inca din secolul al XIV-lea, iar de-a lungul celor 700 de ani si-a schimbat de mai multe ori configuratia. Candva aici s-a ridicat o biserica romano-catolica ce a devenit moschee, a adapostit un timp criminali urmariti si a fost in cele din urma demolata, pentru a face loc altor imobile.
Muzeul National al Banatului deapana povestea fascinanta cladirilor ce strajuiesc astazi Piata Sfantul Gheorghe.
„Piata Sf. Gheorghe exista înca din secolul al XIV-lea, strajuita de biserica romano-catolica cu hramul sfantului calaret ucigator de balaur, a carui moderna statuie din bronz este astazi unul din simbolurile Revolutiei din 16-22 Decembrie 1989. Biserica Sf. Gheorghe, atestata la 1322, devenita moschee musulmana (1552-1716), recreştinata de ordinul iezuit (1718-1769), loc de azil vremelnic în secolul XVIII al criminalilor urmariti, reconstruita în 1754 şi demolata laolalta cu vechiul seminar teologic romano-catolic la 1913-1914, a facut loc cladirii bancare Szana (1913-1915), numita o vreme Palatul Banatean (azi sediul Uniunii Scriitorilor si al Bancii Transilvania).
Din vechiul spatiu triunghiular al acestei piete, care devenise dupa 1869 şi nodul central al liniilor de tramvai, a ramas azi un mic scuar dreptunghiular. El este marginit de reşedinta Episcopiei romano-catolice de Cenad, întemeiata la 1030 şi mutata la Timişoara din 1728. Cladirea a fost construita între 1743-1752 ca sediu al serviciilor vamale ale Banatului şi a devenit reşedinta episcopala la 1780, cand a fost restaurata, pastrandu-i-se portalurile baroce ce dainuie şi azi.
Ea a fost modernizata în 1889, nationalizata în 1950 şi din nou restaurata în 1995. O colectie impresionanta de arta, icoane donate de cancelarul Metternich, tablouri, vitraliile aduse de la Seminarul Teologic, o biblioteca pretioasa şi o arhiva speciala sunt gazduite în ea. Vizavi de fatada episcopiei, la coltul cu str. A. Pacha, se afla imobilul în care au functionat restaurantul şi hotelul „Cerbul de Aur” (1740).
In aceeaşi Piata Sf. Gheorghe, botezata pe la 1720 de catre calugarii iezuiti “Santa Maria Serena”, se afla marele edificiu cu trei etaje al Primei Case de Pastrare din Timişoara, intemeiata în 1845-1846, construit între 1852-1856. La parterul sau, alaturi de birourile bancare, functiona o cafenea de lux (din 1858), iar la etaje se aflau apartamente închiriate. În spatele monumentului sculptural, casa Klapka-Kossak, unde a functionat primul observator meteorologic al Timisoarei (1783-1803) şi apoi unul din cele mai mari şi mai moderne studiouri fotografice din imperiu, al lui Josef Kossak-Bohr (1885-1922), margineste piata la est„, spun reprezentantii Muzeului National al Banatului.
Piata a suferit modificari si in ultimii 10 ani, dupa lucrarile care schimbat centrul orasului.
In 2013, inainte de inceputul interventiilor, a fost mutata statuia Sfantului Gheorghe pe platoul din fata Directiei pentru Prestatii Sociale, langa intrarea pe strada Mercy.
Sapaturile arheologice au scos la iveala un cimitir turcesc din secolul al XVI-lea, unde au fost descoperite 30 de schelete omenesti. De asemenea, aici au fost gasite ramasite din zidurile bisericii catolice si moscheei care i-a urmat.
Dupa finalizarea lucrarilor, si dupa ce o parte dintre descoperirile arheologice au fost scoase la lumina si protejate, statuia Sfantului Gheorghe a fost amplasata langa vestigii.
Piata Sfantul Gheorghe, asa cum arata ea astazi, ofera un spatiu cultural valoros al Cetatii, in care se pot organiza evenimente dintre cele mai felurite.
