Noutati :

Primarul Londrei: „Grecia ar trebui lasata sa dea faliment si sa iasa din zona euro!”

20 iunie, 2011 - 12:33 PM
Autor: Anonim      
Categorie: EXTERN
0

Primarul Londrei, Boris Johnson, a scris un editorial in publicatia britanica The Telegraph, in care isi exprima parerea despre situatia grava in care se afla Grecia. El sustine ca poporul elen ar trebui lasat sa dea faliment si sa iasa din zona euro.

De asemenea, Johnson crede ca Marea Britanie ar trebui sa refuze acordarea celui de-al doilea imprumut Greciei, deoarece problemele acestei tari au amplificat deja efectele crizei financiare internationale.

Primarul Londrei se alatura astfel grupului de economisti care cred ca ar fi mai bine ca Grecia sa renunte la moneda euro. Acest lucru ar aduce o indoiala serioasa in privinta credibilitatii monedei unice europene.

„De ani buni, guvernele europene au spus ca ar fi de neconceout, o nebunie, ca o tara sa renunte la euro. Iata ca acum aceasta optiune este inevitabila si, cu cat se intampla mai repede, cu atat mai bine” a declarat Boris Johnson pentru The Telegraph.

Marea Britanie nu a contribuit la prima transa de imprumut care a fost acordata Greciei de Uniunea Europeana. Tezaurul de Stat englez a contribuit insa cu peste 6 milioane de lire sterline la ajutorul dat Irlandei si peste 4 milioane de lire sterline la ajutorul acordat Portugaliei. De asemenea, a contribuit cu 19,7 milioane de £ la FMI, ceea ce a presupus, totodata, ca s-a implicat in planul de ajutorare al Greciei.

Grecia nu primeste banii. UE asteapta noi masuri dure de austeritate

Ministrii Finantelor din zona euro au amanat decizia finala privind acordarea urmatoarei transe, de 12 miliarde euro, din imprumutul de urgenta convenit anul trecut cu Grecia. Acestia au solicitat guvernului elen adoptarea unor noi masuri dure de austeritate pentru deblocarea fondurilor, arata Reuters. Grecia ar putea primi banii la mijlocul lunii iulie, in caz contrar va intra in incapacitate de plata.

Liderii europeni insista ca deblocarea urmatoarei transe sa fie conditionata de aprobarea, de catre parlamentul elen, a unor noi legi privind reforme fiscale si privatizarea activelor statului.

Ministrii Finantelor din zona euro iau in calcul acordarea a numai jumatate din urmatoarea transa, de 12 miliarde euro, din finantarea externa catre Grecia, pentru a evita intrarea tarii in default, intensificand in acelasi timp presiunea pe guvernul Papandreou, arata Bloomberg.

Guvernele europene ar urmari astfel sa determine clasa politica elena sa adopte de urgenta masurile de austeritate si legislatia speciala privind privatizarile pentru a consolida bugetul si a-si reduce din datorii.

Statele zonei euro ar putea autoriza, in iulie, o plata de numai 6 miliarde euro catre Grecia, iar urmatoarele transe vor fi conditionate de progresul Atenei in privinta tintelor fiscale, a declarat ministrul belgian al Finantelor Didier Reynders.

Intre timp, populatia elena isi exprima tot mai zgomotos dezaprobarea fata de masurile de austeritate si privatizarile impuse de institutiile financiare internationale.

„Pentru a trece la plata urmatoarei transe, trebuie sa fim siguri ca parlamentul elen va da votul de incredere guvernului si va sustine programul, asa ca decizia va fi luata la inceputul lunii iulie”, a declarat ministrul belgian al Finantelor, Didier Reynders.

Moneda euro s-a depreciat usor luni fata de dolar pe pietele asiatice, din cauza amanarii.

Un nou plan de salvare in valoare de 120 de miliarde de euro

Ministrii Finantelor din zona euro spun ca vor intocmi un al doilea program de bailout pentru Grecia. Noul plan, care va fi prezentat la inceputul lunii iulie, va cuprinde noi imprumuturi si, pentru prima data, o contributie din partea creditorilor privati ai statului elen, carora li se va cere sa-si mentina expunerea pe Grecia prin achizitii voluntare de noi obligatiuni guvernamentale odata ce titlurile deja detinute vor ajunge la maturitate.

Comunicatul transmis de ministrii europeni nu precizeaza marimea urmatorului pachet de bailout si nici nu da detalii despre amploarea sau tipul contributiei sectorului privat, pe care o descrie drept „substantiala”.

Surse oficiale din zona euro au declarat pentru Reuters ca urmatorul acord de finantare externa care va fi incheiat cu Grecia se va derula pana la sfarsitul anului 2014 si va avea o valoare de 120 miliarde euro, formata din imprumuturi de urgenta de 60 miliarde euro, o contributie de 30 miliarde euro a investitorilor privati si atragerea a 30 miliarde euro din privatizari.

Statul elen a incheiat in luna mai a anului trecut un acord cu UE si FMI pentru un imprumut extern de urgenta de 110 miliarde euro, dar a ratat tintele fiscale din programul economic si are nevoie de extinderea finantarii pentru a nu intra in default in urmatorii doi ani.

In incercarea de a castiga consimtamantul Bancii Centrale Europene, care se opune restructurarii datoriilor Greciei pentru a evita un default in zona euro, ministrii Finantelor noteaza ca rostogolirea obligatiunilor detinute de sectorul privat va fi facuta in asa fel incat incapacitatea de plata va fi evitata, chiar si intr-o forma limitata sau selectiva.

Premierul elen George Papandreou a cerut duminica grecilor sa sustina masurile de austeritate pentru a evita un default „catastrofal”. Intr-o adresa catre parlament, oficialul a cerut natiunii sa accepte cresterile de taxe, reducerile de cheltuieli si planurile de privatizare.

Multi investitori cred ca datoria de stat a Greciei, de 340 miliarde euro (150% din PIB), este atat de mare incat programele de bailout gandite de UE si FMI nu vor avea succes si se va impune o solutie mai radicala, precum impunerea unor pierderi masive creditorilor statului elen.

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor