TIMISOARA. S-au nascut aici sau au venit din alte parti, insa si-au pus toata maiestria si priceperea in slujba Timisoarei si a locuitorilor ei si au transformat orasul de-a lungul anilor dintr-o cetate medievala intr-o asezare moderna care a scris pagini insemnate in istoria Europei.
Opiniatimisoarei.ro lanseaza CAMPANIA ‘PRIMARI CU CARE NE MANDRIM’ si va invita sa ii cunoasteti mai bine pe cei mai reprezentativi edili care au condus capitala Banatului in cei peste 300 de ani de la eliberarea de sub dominatia otomana. Veti afla lucruri inedite despre primari cu viziune si devotament care au iubit nespus Timisoara, care au carmuit-o cu intelepciune, au inzestrat-o, au ingrijit-o si reprezentat-o cu demnitate in fata lumii.
Timp de mai multe saptamani va vom arata reusitele unor primari care au condus destinele Timisoarei.
Astazi vi-l prezentam pe TOROK JANOS (1876-1885)
In anul 1876, Timisoara isi alegea un nou primar, dupa ce edilul Franz Steiner isi depunea demisia.
In locul acestuia ajunge in fotoliul de primar Torok Janos , un tanar avocat de profesie, de numai 33 de ani, care lucrase pentru municipalitate atat in mandatul lui Steiner, cat si partial in al doilea mandat al primarului Kuttel.
Noul edil al capitalei Banatului era fiul lui Torok Janos si al Mariei Thodorovits. Tanarul Janos a absolvit in 1862 cursurile Liceului Piarist din Timisoara, pentru ca apoi sa isi continue studiile in strainatate, mai exact la Bratislava si la Budapesta. In 1866 revine in localitatea natala, Vinga, renunta la avocatura si timp de cativa ani isi face stagiatura in biroul notarial al lui Nandor Reigler.
Trei ani mai tarziu, Torok ajunge la Timisoara unde lucreaza in subordinea primarului Karoly Kuttel. Ramane la Primarie si in mandatul lui Franz Steiner, iar dupa demisia acestuia, tanarul notar este ales primar.
Sub administratia sa, orasul a trait o perioada de avant economic si cultural.
Dupa atatia ani in care a slujit in administratia orasului era un fin cunoscator al problemelor si s-a aplecat cu mare interes asupra lor. Scolile facute in strainatate l-au ajutat pe tanarul edil sa priveasca provocarea gospodaririi unui oras la mijloc de secol XIX cu mintea deschisa.
Si-a inceput mandatul prin cumpararea mai multor proprietati, in interesul orasului, si le-a dat acestora alte functionalitati. De exemplu, a cumparat vechea primarie sarbeasca, iar in locul ei a infiintat Scoala Superioara Regala de Stat. De asemenea, a achizitionat cladirea noului teatru, afectata de flacari in urma unui incendiu, dar si hotelul din vecinatate si a infiintat o societate careia i-a incredintat imobilele si misiunea de a se preocupa de reabilitarea lor si redeschiderea institutiei culturale.
In primul sau an de mandat la Timisoara este finalizata Gara Mica a orasului, sau Gara de Est, asa cum este numita in zilele noastre. Noua gara a preluat o parte din traficul feroviar catre Gara de Nord din zona Iosefin, mai ales pe cel de marfa.
Trei ani mai tarziu, in 1879, la Timisoara incepea lucrarile retelei telefonice urbane, iar la jumatatea lunii septembrie a aceluiasi an, in capitala Banatului il invita sa cante pe inegalabilul Johannes Brahms.
Si tot in 1879, convins ca orasul are mare nevoie de tot mai multi mesteri, Torok infiinteaza Scoala de Arte si meserii
In mandatul lui Torok Janos s-a continuat pavarea strazilor din Cetate si au fost largite portile de intrare, s-au pietruit drumurile de acces din cartierele adiacente catre centru ca sa le usureze caile transportatorilor, a fost creata o cantina publica si un fond de pensii, iar in 1880, la Timisoara este data in folosinta prima turnatorie de fier din oras, dar se deschide si o fabrica de caramida care asigurau o multime de locuri de munca.
Tot in timpul sau a fost finalizata constructia unui orfelinat. Acesta a fost ridicat cu ajutorul arhiducesei Gisela, fiica Imparatului Franz Josef si a Imparatesei Sissi.
40 de suflete erau adapostite intr-o cladire din Fabric, de pe strada Santului. Cheltuielile cu hrana si ingrijirea orfanilor erau acoperite din fondul de 20.000 de coroane donat de printesa in 1877.
Tot sub administratia sa, au fost construite un pod peste Bega si reteaua de canalizare din centrul orasului, aceasta din urma lucrare contribuind la sanatatea populatiei.
Dar cea mai mare realizare a primarului Torok este cu totul alta.
In 1882, chiar in ziua de Craciun, in 25 decembrie primarul era la munca. In acea zi a decis sa nu mai prelungeasca contractul unei firme care se ocupa de iluminatul strazilor cu gaz si hotaraste impreuna cu Consiliul Municipal sa incredinteze serviciul unei societati anglo-austriece. Aceasta avea sa desavarseasca un proiect care a pus Timisoara pe harta Europei.
Firma a instalat 731 de lampi pe o retea stradala avand o lungime de 59 km, iar intr-o seara de toamna tarzie, in 12 noiembrie 1884, Timisoara devenea primul oras din Europa care avea strazile iluminate electric, veste ce avea sa ajunga rapid pana la urechile imparatului Franz Josef, si chiar sa faca inconjurul batranului continent.
La cateva luni dupa aceasta premiera, Janos Torok isi incheia mandatul de primar al Timisoarei. Nu avea sa mai candideze, insa era numit comandant al politiei din Budapesta, pentru ca un an mai tarziu sa devina consilier ministerial.
La 7 ani de cand pleca din fotoliul de edil al orasului, Janos Torok avea sa revina la Timisoara, insa doar in vizita. In toamna lui 1892 Torok moare in vila de vacanta de la Tatranská Kotlina, in Slovacia, in urma unei crize cardiace.
Consiliul municipal face toate demersurile necesare si aduce trupul neinsufletit al lui Janos Torok inapoi in orasul pe care l-a pastorit timp de 9 ani, si este inmormantat in cimitirul din Calea Lipovei.
In 3 august 2009, de ziua Timisoarei, un bust al lui Janos Torok era dezvelit in Parcul Central, alaturi de cele ale altor mari personalitati din istoria orasului.
Campania opiniatimisoarei.ro ‘Primari cu care ne mandrim’ continua saptamana viitoare cand va vom prezenta istoria unui alt edil marcant, ce a slujit cu credinta si devotament Timisoara.