Noutati :

‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Josef Klapka, primarul care a infiintat prima biblioteca publica la Timisoara si si-a pus averea la bataie pentru binele orasului

5 iunie, 2018 - 10:46 AM
Autor: Daniel Balteanu      
Categorie: ADMINISTRATIE
1

TIMISOARA. S-au nascut aici sau au venit din alte parti, insa si-au pus toata maiestria si priceperea in slujba Timisoarei si a locuitorilor ei si au transformat orasul de-a lungul anilor dintr-o cetate medievala intr-o asezare moderna care a scris pagini insemnate in istoria Europei.

Opiniatimisoarei.ro continua ‘CAMPANIA ‘PRIMARI CU CARE NE MANDRIM’ si va invita sa ii cunoasteti mai bine pe cei mai reprezentativi edili care au condus capitala Banatului in cei peste 300 de ani de la eliberarea de sub dominatia otomana. Veti afla lucruri inedite despre primari cu viziune si devotament care au iubit nespus Timisoara, care au carmuit-o cu intelepciune, au inzestrat-o, au ingrijit-o si reprezentat-o cu demnitate in fata lumii.

Timp de mai multe saptamani va aratam reusitele unor primari care au condus destinele Timisoarei.

De aceasta data il aducem in fata dumneavoastra pe Joszef Klapka (1786 – 1863), cel care a condus Timisoara timp de 14 ani.

Se incheia al doilea deceniu al secolului al XIX-lea, iar Timisoara isi alegea un nou primar. De la inceputul veacului orasul fusese condus de cinci edili diferiti, iar acum in scaunul de prim gospodar al orasului avea sa ajunga Josef Klapka, un tanar in varsta de numai 33 de ani.

Josef Klapka era al doilea fiu al lui Karl Klapka, un farmacist de origine ceha, ajuns la Timisoara in 1788, la doi ani dupa ce Josef venise pe lume. Baiatul avea sa creasca in cetatea Timisoarei. Se casatoreste de tanar cu Terezia David, vaduva lui Ludwig Jonas, cel care detinea una dintre cele mai importante tipografii din Imperiu la inceputul de secol, si preia si fraiele afacerii.

La numai 29 de ani, tanarul Klapka avea sa intre in istoria Timisoarei si chiar a Imperiului Habsburgic.

La data de 15 mai 1815 apare o noutate in peisajul cultural din Timisoara: se deschide prima biblioteca publica de imprumut, cu sala de lectura, din Banat si din intregul Imperiu Habsburgic. Biblioteca cuprindea in jur de 4000 de volume, cu lucrari in limbile germana, franceza, latina, maghiara, etc, consemnate intr-un catalog aparut cu un an mai tarziu. Accesul la volume se facea pe baza unui abonament lunar, de 2 florini, sau anual, de 25 de florini. Pentru fiecare volum imprumutat se retinea garantia de 5 florini„, scrie turdearhitectura.ro.

La patru ani de la infiintarea bibliotecii, Josef Klapka este ales primar al Timisoarei, scaun in care va ramane in urmatorii 14 ani. La un an dupa ce a fost instalat in functie, sotia ii daruieste un fiu, pe Georg, cel care avea sa aiba peste ani o cariera militara stralucita, fiind mai intai general revolutionar al armatei maghiare, si mai apoi sa aiba aceeasi functie si in armata prusaca.

In 1823, Klapka introduce limba maghiara ca limba oficiala in primaria Timisoara, insa nu aceasta ramane singura masura importanta luata de primar in acel an.

La cateva luni dupa prima decizie, cu permisiunea primariei, in oras este instalat si unul dintre simbolurile Timisoarei, care, in copie, este si in zilele noastre in acelasi loc.

Negustorul roman Trandafir aduce si instaleaza la coltul casei sale o replica a Pomului Breslelor (Stock im Eisen) de la Viena„, se arata in volumul „Din cronologia judetului Timis”.

Negustorul l-ar fi insarcinat pe mesterul Moritz Heim sa instaleze „pomul de fier”, poate ca semn de casa. Se spunea ca fiecare ucenic trebuie sa bata in el un cui cand incepe meseria. Pomul era legat de imobil cu un lacat mare, care a disparut prin anii ’60. Originalul Pomului Breslelor se afla acum la Muzeul Banatului, dar cel expus in coltul cladirii este o copie reusita.

Primarul Klapka ramane in istoria orasului si prin introducerea unui nou sistem de colectare a taxelor si impozitelor, dar si pentru sistematizarea retelei stradale a Timisoarei. In mandatul sau este de asemenea sapat  si un canal sanitar de 4 kilometri.

Odata intrat in viata politica, Klapka isi neglijeaza afacerile, iar in 1829 este nevoit sa isi vanda tipografia si mai apoi libraria catre un anume Beichel, cel caruia patru ani mai tarziu, in mandatul lui János Koronghi-Speckner,  primaria ii va respinge cererea de a edita publicatia „Banater Zeitschift”.

Finalul mandatului nu avea insa sa fie unul linistit pentru Klapka. In 1831 in oras izbucneste o epidemie de holera, in urma careia se inregistreaza peste 1.361 de morti. Molima avea sa mai rapuna alti 1.028 si in 1832.

In 1832, in Piata Domului (Piata Unirii) incepe forarea unei fantani, insa dupa numai 55 de metri activitatea este oprita, iar proiectul avea sa fie reluat multi ani mai tarziu. In acelasi an, municipalitatea investeste si in cultura si construieste o noua aripa a teatrului, dar si introduce incalzire centrala cu aer cald.

Josef Klapka a editat ziare si reviste in limba germana si a sprijinit mult dezvoltarea teatrului local. In perioada in care si-a inceput activitatea editoriala, peisajul jurnalistic din Timisoara era foarte sarac. Sansele mici de castiguri financiare in breasla jurnalistilor au determinat un deficit al ziarelor locale si regionale. Klapka nu a ezitat sa ofere suport financiar pentru a sustine viata culturala a orasului, ba chiar a pierdut sume importante de bani, fiind nevoit sa-si vanda si casa de doua ori in 20 de ani si ajungand sa locuiasca in chirie„, scrie tminro.timisoara2021.ro.

In 1833 Josef Klapka isi incheie mandatul de primar al Timisoarei, si nu mai ramane in oras. Fostul edil isi ia familia si se muta la Arad, unde va ramane pentru urmatoarele trei decenii. Josef Klapka moare in 1863, la varsta de 77 de ani.

In zilele noastre, cladirea in care Klapka a infiintat prima biblioteca publica de pe teritoriul Romaniei de astazi este situata pe strada Augustin Pacha, la numarul opt, iar in ea isi au sediul Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniul National Timis, Galeria Pigmalion si Ordinul Arhitectilor din Romania Filiala Teritoriala Timis.

Din 2007, pe zidul de la intrare exista si o placa comemorativa ce le aminteste celor care trec pe langa imobil ce a gazduit in urma cu mai bine de doua secole.

De asemenea, de la inceputul anului 2014, intrarea noua situata intre strazile Gavril Musicescu si Mures, perpendiculara pe strada Gavril Musicescu, intre imobilele cu numele 125 si 127, poarta numele „Intrarea Josef Klapka”.

Campania opiniatimisoarei.ro ‘Primari cu care ne mandrim’ continua saptamana viitoare cand va vom prezenta istoria unui alt edil marcant, ce a slujit cu credinta si devotament Timisoara.

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Vasile Botezatu, edilul cu doua mandate in timpul carora a pornit construirea Complexului Studentesc 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Coriolan Baran, primarul cu trei mandate care a supravietuit inchisorilor comuniste 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Gheorghe Domasnean, edilul care a coborat militaria din pod la Timisoara 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Cornel Grofsorean, avocatul ajuns primar la Timisoara. A infiintat un institut de cercetare unic in vestul Romaniei 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Stan Vidrighin, omul care a realizat reteaua de apa si canalizare a orasului 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Jozsef Geml, primarul de razboi al Timisoarei. A atras investitorii oferindu-le facilitati, iar la finele mandatului sau orasul a trecut sub administratie romaneasca 

CITESTE SI:‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Peter Solderer, primul primar ‘de cursa lunga’ pe care l-a avut Timisoara. A ordonat constructia Primariei Vechi si a inceput amenajarea canalului Bega

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Johann Nepomuk Preyer, scriitorul cu cel mai greu mandat de primar din Timisoara secolului al XIX-lea 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Kuttel Karoly, edilul care a introdus tramvaiul la Timisoara. Si-a pus chiar si averea la bataie pentru a lasa orasului o cladire simbol 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Carol Telbisz, edilul care a modernizat cu adevarat in forta Timisoara. Ce ne-a lasat mostenire 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Josef Klapka, primarul care a infiintat prima biblioteca publica la Timisoara si si-a pus averea la bataie pentru binele orasului 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Torok Janos , primarul care a aratat unui continent ca lumina vine de la Timisoara 

 

 



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 1comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. O TEMPORA, O MORES! (CICERO).
    Pe atunci Balcanii erau Balcani, Europa Centrala, Europa Centrala, s.a.m.d.