Premieră pentru România. Nicușor Dan inițiază un referendum în magistratură cu întrebarea: CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din sistemul judiciar? Dacă acționează în alt interes, CSM pleacă acasă
Foto: digi24.ro
Președintele Nicușor Dan a anunțat că va organiza în luna ianuarie un referendum printre magistrații din întreaga țară. O premiera pentru România.
Președintele însă nu are baza legală pentru a face o consultare de acest fel.
După scandalurile din ultima perioadă, cei care împart dreptatea vor trebui să răspundă la o singură întrebare: ‘CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?‘
Dacă răspunsul e că nu reprezintă interesul public, ”CSM va pleca de urgenţă”.
Şeful statului a spus că, în esenţă, concluzia sesizărilor primite din partea magistraţilor arată că există o categorie de magistraţi, membri ai CSM-ului, conduceri ale instanţelor, care nu acţionează în interes public, ci care acţionează în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori, discreţionară a acestui grup de persoane, scrie news.ro.
”Cred că situaţia în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar. Şi faţă de această situaţie pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniţia în ianuarie, imediat după Sărbători, un referendum n cadrul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: CSM acţionează în interes public sau acţionează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. Dacă magistraţii, în ansamblul lor, spun că da, CSM acţionează în interes public, vom continua cu discuţiile legislative, dar dacă vor spune în majoritatea lor că nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgenţă”, a spus duminic[ Nicușor Dan.
Nicuşor Dan a afirmat, după ce a primit sesizări din partea a sute de magistraţi, că aceştia semnlează existenţa unei categorii de magistraţi, membri ai CSM , şefi de instanţe, care nu acţionează în interes public, ci în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori discreţionară, a acestor judecători.
”Inclusiv promovările la ICCJ s-au făcut pe criterii de obedienţă faţă de acest grup care conduce sistemul de justiţie şi nu pe criterii de profesionalism”, a sintetizat preşedintele conţinutul sesizărilor primite.
Citește mai multe AICI.
Fost membru CSM, avertizeaza ca, din punct de vedere juridic și practic, nu există referendum care să aibă loc în interiorul justiției, respectiv printre judecători și procurori
Avocatul Toni Neacșu, fost membru CSM, precizează că nu există o bază legală pentru o astfel de initiativă a presedintelui Nicușor Dan.
„Potrivit art. 90 din Constituție, „Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, vo.ința cu privire la probleme de interes național”. Președintele nu poate organiza nici măcar un referendum local, într-o unitate administrativă sau mai multe, ci doar referendum național.
Evident, deci, noțiunea de referendum în interiorul unei profesii este un non-sens juridic.
Legea nr. 3/2000 este cea care reglementează în detaliu organizarea referendumurilor naționale sau locale, le clasifică juridic și stabilește reguli stricte cu privire la cine le poate iniția sau pragurile de cvorum și validare.
Ca atare, în nici un caz nu vorbim de un referendum printre judecători sau procurori pe care să îl poată organiza președintele României, iar referirea la asta se datorează fie faptului că consilierul pe probleme juridice de la Cotroceni a avut liber, fie faptului că președintele a intenționat să creeze așteptări eronate și astfel să ofere combustibil protestelor din stradă împotriva justiției.
Un corp profesional poate fi cel mult consultat, iar atunci când e vorba despre judecători și procurori, dat fiind autoritatea constituțională pe care o reprezintă, și aceasta este precis și detaliat reglementată de lege.
Doar Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv secțiile acestuia, poate convoca adunările generale ale judecătorilor și procurorilor în vederea consultării acestora cu privire la diferite aspecte.
Președintele României nu este membru al CSM dar poate participa la ședințele acestuia, iar atunci când o face și prezidează lucrările lui (art. 146 din Constituție) . Nefiind însă membru al CSM, președintele României nu are drept de vot în CSM.
Orice altă consultare a judecătorilor și procurorilor, în alt cadru decât cel prevăzut de lege, este una informală, care nu poate produce nici un fel de efecte juridice. Mai mult, orice altă interacțiune cu judecători și procurori în funcție, care au dosare concrete de rezolvat, reprezintă o ingerință gravă în problemele justiției, mai ales când acestea vin dinspre reprezentanții puterii executive.
Deci, până la acest punct ajungem la concluzia că Nicușor Dan poate cel mult participa în ianuarie la o ședință a CSM (ar fi prima pentru că până acum nu a binevoit să treacă pe acolo), în cadrul căreia să solicite celor pe care dorește să-i revoce să fie de acord cu convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor, fără ca el să poată vota pentru sau împotriva.
Consiliul Superior al Magistraturii este o autoritate reglementată în Constituției, al cărei scop este garantarea independenței justiției. Nimeni nu poate desființa CSM, pentru simplul considerent că independența justiției face parte dintre prevederile constituționale care nu pot face nici obiectul revizuirii nici al referendumului. Componența CSM și modul de alegere al membrilor, inclusiv durata mandatului, sunt reglementate de asemenea de Constituție, nu pot face obiectul modificării prin lege. CSM are 14 membri judecători și procurori aleși de adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, convocate la nivel național. Acestora li se adaugă 3 membri de drept, președintele ÎCCJ, Procurorul General și ministrul justiției, precum și 2 reprezentanți ai societății civile.
Membrii CSM nu pot fi revocați din funcție decât exact în condițiile în care au fost aleși, ba chiar mai aspre. Mai exact (art. 57 din Legea 305/2022), inițiativa revocării poate aparține doar a 2/3 din numărul total al adunările generale al instanțelor sau parchetelor de la nivelul pe care îl reprezintă membrul în cauză și doar pentru încălcarea gravă a atribuțiilor prevăzute de lege, sancționarea disciplinară sau nemaindeplinirea condițiilor pentru ocuparea funcției (de exemplu nu mai este magistrat). Procedura prevede efectuarea unor cercetări de către Inspecția Judiciară și, în cele din urmă, constatarea de către Secția de judecători sau procurori, prin vot, că constatat, pe baza raportului întocmit de Inspecția Judiciară, că persoana în cauză nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod grav, repetat și nejustificat, atribuțiile prevăzute de lege.
Ca atare, nu există revocare în masă sau ce promis președintele Nicușor Dan iar pierderea mandatului depinde chiar de votul Consiliului Superior al Magistraturii.”, a explicat avocatul Toni Neacsu.
***
Mai multe găsiți pe pagina noastră de Facebook opiniatimisoarei.ro!
Dacă ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la [email protected], pe FB sau pe contul nostru de Instagram!
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
amestecul asta al marionetei penibile in justitie ar fi motiv de suspendare.
Desi suntem regim hibrid, nicidecum stat de drept ori democratie, prevad ca CCR ii va da o smetie sa-l trezeasca pe Mucifer din visele lui useristoide in care bate el din picior si comnada ca pe plantatie.
weekeND fain, saracilor!
Într-un stat de drept ăștia ca tine ar fi cauzați la SimNordis la castel sub medicație.
argumente ai, ceva de speriat!🤡😁🤡
Ajeofeme te asteapta, deschide maine la 8:00.
Penibilule.
In primul rand simpaticul presedinte este o premiera dupa ursuzul johais si matelotul turnator base !
Din punct de vedere juridic și practic nu există referendum care să aibă loc în interiorul justiției, respectiv printre judecători și procurori.
Potrivit art. 90 din Constituție, „Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, vo.ința cu privire la probleme de interes național”. Președintele nu poate organiza nici măcar un referendum local, într-o unitate administrativă sau mai multe, ci doar referendum național.
Evident, deci, noțiunea de referendum în interiorul unei profesii este un non-sens juridic.
Legea nr. 3/2000 este cea care reglementează în detaliu organizarea referendumurilor naționale sau locale, le clasifică juridic și stabilește reguli stricte cu privire la cine le poate iniția sau pragurile de cvorum și validare.
Ca atare, în nici un caz nu vorbim de un referendum printre judecători sau procurori pe care să îl poată organiza președintele României, iar referirea la asta se datorează fie faptului că consilierul pe probleme juridice de la Cotroceni a avut liber, fie faptului că președintele a intenționat să creeze așteptări eronate și astfel să ofere combustibil protestelor din stradă împotriva justiției.
Un corp profesional poate fi cel mult consultat, iar atunci când e vorba despre judecători și procurori, dat fiind autoritatea constituțională pe care o reprezintă, și aceasta este precis și detaliat reglementată de lege.
Doar Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv secțiile acestuia, poate convoca adunările generale ale judecătorilor și procurorilor în vederea consultării acestora cu privire la diferite aspecte.
Președintele României nu este membru al CSM dar poate participa la ședințele acestuia, iar atunci când o face și prezidează lucrările lui (art. 146 din Constituție) . Nefiind însă membru al CSM, președintele României nu are drept de vot în CSM.
Orice altă consultare a judecătorilor și procurorilor, în alt cadru decât cel prevăzut de lege, este una informală, care nu poate produce nici un fel de efecte juridice. Mai mult, orice altă interacțiune cu judecători și procurori în funcție, care au dosare concrete de rezolvat, reprezintă o ingerință gravă în problemele justiției, mai ales când acestea vin dinspre reprezentanții puterii executive.
Deci, până la acest punct ajungem la concluzia că Nicușor Dan poate cel mult participa în ianuarie la o ședință a CSM (ar fi prima pentru că până acum nu a binevoit să treacă pe acolo), în cadrul căreia să solicite celor pe care dorește să-i revoce să fie de acord cu convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor, fără ca el să poată vota pentru sau împotriva.
Consiliul Superior al Magistraturii este o autoritate reglementată în Constituției, al cărei scop este garantarea independenței justiției. Nimeni nu poate desființa CSM, pentru simplul considerent că independența justiției face parte dintre prevederile constituționale care nu pot face nici obiectul revizuirii nici al referendumului. Componența CSM și modul de alegere al membrilor, inclusiv durata mandatului, sunt reglementate de asemenea de Constituție, nu pot face obiectul modificării prin lege. CSM are 14 membri judecători și procurori aleși de adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, convocate la nivel național. Acestora li se adaugă 3 membri de drept, președintele ÎCCJ, Procurorul General și ministrul justiției, precum și 2 reprezentanți ai societății civile.
Membrii CSM nu pot fi revocați din funcție decât exact în condițiile în care au fost aleși, ba chiar mai aspre. Mai exact (art. 57 din Legea 305/2022), inițiativa revocării poate aparține doar a 2/3 din numărul total al adunările generale al instanțelor sau parchetelor de la nivelul pe care îl reprezintă membrul în cauză și doar pentru încălcarea gravă a atribuțiilor prevăzute de lege, sancționarea disciplinară sau nemaindeplinirea condițiilor pentru ocuparea funcției (de exemplu nu mai este magistrat). Procedura prevede efectuarea unor cercetări de către Inspecția Judiciară și, în cele din urmă, constatarea de către Secția de judecători sau procurori, prin vot, că constatat, pe baza raportului întocmit de Inspecția Judiciară, că persoana în cauză nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod grav, repetat și nejustificat, atribuțiile prevăzute de lege.
Ca atare, nu există revocare în masă sau ce promis președintele Nicușor Dan iar pierderea mandatului depinde chiar de votul Consiliului Superior al Magistraturii.
Nu ai înțeles nimic. Ai scris 20 de pagini aiurea, plecând de la presupunerea ca e ad literam referendum. Probabil ești un avocat de succes dacă ai asa mult timp liber
nu ne explici tu si partea aia cu „CSM va pleca de urgenta” in urma acestui non-adliteram „referendum”, dupa cum a „amenintat” (evident ca presedintele nu poate ameninta „pe bune” CSM-ul ca institutie prevazuta de Constitutie, dar te las pe tine sa gasesti un termen potrivit, ca eu nu gasesc)? Hai, te rog, explica-ne tu „metaforele” marionetei stricate.
Daca pe Mucifer l-a luat gura pe dinainte, acum o sa inteleaga totusi zicala aia „gura bate fundul”.
„Toni”!
Astăzi e 21 decembrie si maine-i 22!!!
…
Se spune ca Revoluția franceza, începuta la 1789, s-ar fi încheiat abia pe la 1848. Ce motive-am avea sa credem ca cea romana, începuta cu 200 de ani mai târziu, s-ar fi încheiat deja?! 😉