Percheziții la firme de ridesharing, în Timișoara. Evaziune fiscală de 30 de milioane de lei

TIMISOARA. Percheziții la firme de ridesharing, în Timișoara. Operațiune a politistilor si procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie, miercuri dimineață.

CITESTE SI: A fost prins încă un membru al bandei din spatele jafului de 10 milioane de lei de la Poșta Mare din Timișoara. Se ascundea în Italia

Insotiti de jandarmii de la trupele speciale, oamenii legii au făcut percheziții la 9 adrese din Timisoara, dar si din Arad si Caras-Severin, într-un dosar de evaziune fiscală. Prejudiciul, spun anchetatorii, se ridică la 30 milioane de lei.

Procurorii DNA au descins la sediile de firmă și la locuințele suspectilor.

Potrivit anchetatorilor, la mai multe firme care aveau platforme digitale, care ofereau servicii de transport alternativ de persoane de tip ridesharing, au depistat nereguli legate de plata TVA-ului și a impozitului pe profit.
Veniturile obținute de companii erau retrase frecvent în numerar, direct de la bancomate.

O firma vizată de ancheta procurorilor anticruptie nu și-a declarat veniturile în ultimii doi ani.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada ianuarie 2023 – aprilie 2025, a unor infracțiuni de evaziune fiscală, de către mai multe societăți comerciale și reprezentanți ai acestora, în legătură cu activitatea de transport alternativ de persoane, prejudiciul adus statului fiind estimat, la acest moment, la aproximativ 30 milioane de lei„, transmit anchetatorii.

În atenția procurorilor se află atât patronii din acte ai societăților din Timiș, cât și 4 persoane care ar fi coordonat întreaga operațiune din umbră.

6 persoane vor fi aduse la audieri la sediul Directiei Nationale Anticoruptie Timisoara.

UPDATE: Patru persoane au fost reținute pentru 24 de ore, în urma audierilor. Sunt acuzate de evaziune fiscală în formă continuată.

Cei patru suspecți, în calitate de administratori de fapt, respectiv coordonatori a șapte societăți comerciale cu activitate de transport alternativ de persoane, ar fi conceput un mecanism infracțional de sustragere de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, prin neînregistrarea în documentele financiar – contabile și nedeclararea veniturilor obținute în perioada 2023-2025 din activitatea de transport alternativ de persoane, în valoare de  peste 110 milioane lei, producând bugetului de stat un prejudiciu de peste 30,5 milioane lei prin neplata TVA și a impozitului pe profit.
          Concret, sub controlul și coordonarea celor patru suspecți, în perioada 2021-2024 ar fi fost înființate mai multe societăți de transport alternativ de persoane care ar fi colaborat cu peste 800 de șoferi. Șoferilor li s-ar fi oferit posibilitatea de a obține venituri mai mari decât cele realizate prin încheierea contractelor de muncă. După recrutare, șoferii încheiau fie contracte de închiriere a autoturismelor deținute de suspecți, fie contracte de comodat, prin care transmiteau cu titlu gratuit autoturismul lor către societățile comerciale (operatori de transport), care se ocupau de obținerea autorizațiilor de transport de la Autoritatea Rutieră Română (ARR), precum și de înscrierea pe platformele de ride-sharing. 
            Societățile comerciale nu aveau angajați proprii și figurau cu sedii pe raza județelor Timiș și Arad.
            În timpul derulării activității de transport alternativ de persoane, săptămânal, din sumele încasate de la companiile deținătoare ale platformelor de ride-sharing, suspecții care coordonau societățile de transport își rețineau un comision de 10 %, plus o sumă fixă de 70 lei/șofer, cu titlu de servicii de contabilitate, iar restul sumelor fiind remise în numerar șoferilor. Suma reținută săptămânal fiecărui șofer, în cuantum de 70 lei, în fapt nu era virată vreunui contabil, ci folosită în interes propriu tot de către suspecți.
Unul dintre suspecți ar fi retras în numerar, din conturile societăților comerciale controlate, sume de ordinul milioanelor de lei, pe care le-ar fi împărțit cu ceilalți suspecți. Din banii încasați aceștia achiziționau imobile, autoturisme de lux și autoturisme folosite pentru activitățile comerciale de transport. 
Activitatea se desfășura în modalitatea descrisă mai sus pe o perioadă de maxim un an, până când societatea intra în atenția organelor fiscale, după care, activitatea era mutată pe altă societate. 
Pentru eludarea răspunderii penale, societățile comerciale erau fie înființate pe numele unor persoane interpuse, fie cesionate în ultima parte a activității, când se proceda, în schimbul oferirii unor sume de bani (1.000 lei/săptămânal sau lunar), la desemnarea altor reprezentanți legali, persoane cu statut social și economic precar„, transmit anchetatorii.

***

Mai multe găsiți pe pagina noastră de Facebook opiniatimisoarei.ro!

Dacă ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la [email protected],  pe FB sau pe contul nostru de Instagram!

CITESTE SI: Afli primul tot ceea ce se intampla cu adevarat important in Timisoara si in regiune cu Aplicatia de stiri Opinia Timisoarei. 3 tipuri de alerte te tin mereu conectat la evenimente. Descarca gratuit Aplicatia OT aici!

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Industria calului este viitorul nu firmele astea globaliste de transport

    • A cui?

      • ANAF-UL, vedeți că flotele astea , când voi le închideți, ei deja au pregătite din timp alte firme ,pentru a fi deschise imediat și a continua evaziunea fiscală ! Până nu vor dispărea CONTRACTELE DE COMODAT din lege , nu veți putea recupera bani furați de flote prin evaziune !!! SE AUDE ANAF-UL ???? SE AUDE ????

  2. Umorul useristic este cel mai bun atunci când este involuntar, gen Frigușor in ceremoniile oficiale.

    • Pai daca plătesc taxe nu mai poate sa meargă tot orașul cu 12 lei si atunci tot nu e bine ,știi cum zic?

  3. Bun si ridesharing-ul dar sa isi plateasca taxe si impozite

    • si ar fi frumos sa nu reciclezi (ca s anu zic ca furi) nickname-uri folosite de unii care sunt impotriva acestei forme de taximetrie. Esti userist, este? Pai nu vrei tu atunci o tara ca afara? Sa se supuna si astia cu „ridesharing” aceleiasi legi ca taximetristii? Nu esti proeuropean? Nu? Putinistule!

      • Ce este așa de rău la o astfel de activitate economică? Dacă nu ți convine, nu trebuie să apelezi la ea.

        • ceva program de inteligenta artificiala, sigur iti da niste argumente, ba chiar are ai rabdare sa-ti explice daca nu intelegi din prima, eu n-am. Iti spun doar atata: de ce numarul de licente de taxi este limitat? Dupa ce intelegi raspunsul la intrebarea asta poate incepi sa pricepi si ca „se regleaza singura” e o ideologie ce nu are legatura cu realitatea in cele mai multe domenii economice. E o mantra repetata de unii spalati pe bioxid care nu pot sa dea un exemplu concret cum se regleaza, in cat timp, care aunt costurile reglajului si cine le plateste. Sau depinde daca accepti ca fiind ok si reglaje de genul revolutii, razboaie, saracire, infractionalitate etc.
          Daca n-ai inteles ce am scris, ia cu copypaste in acel program de care vorbeam si iti explica ala.” Succesuri”

        • MATEMATIC: echilibru Nash.

    • Pai daca plătesc taxe nu mai poate sa meargă tot orașul cu 12 lei si atunci tot nu e bine ,știi cum zic?

  4. Plin de abuzuri prin zona rideshare. De exemplu, soferi care „umfla” tariful de la aeroport catre oras, mai ales cand oferta este relativ mica: de exemplu, chiar daca sunt in parcarea aeroportului, refuza cereri de cateva ori pana cand tariful ajunge sa fie net peste cel al unui taxi normal si, uneori, de cateva ori mai mare decat tariful initial.

  5. Deisgur mă bucur să văd orice depista și sancționare a evaziunii, mai ales când se lasă și cu recuperarea prejudiciului, dar și mai tare m-aș bucura ca ISCTR să-și facă treaba și mai ales să schimbăm legislația astfel încât niciun camion să nu mai poată călca vreun drum public fără să fie cântărit.

  6. Adica daca erai il locul lor dupa 40 minute de asteptare acceptai cursa de 16 lei sau vroiai ceva mai profitabil?
    Strange din dinti inca vreo 3 ani ca revine la putere socialismul si o sa aibe grija statul sa iti fie bine.

    • in aceeasi directie, doara e „ridesharing”, nu?🤡😁🤡😁🤡Sau e taximetrie cu reguli facute de niste smecheri care fac multi bani doar avand o aplicatie, pe seama unor soferi ce credeau ca au gasit ei cum sa fenteze legea taximetriei? Eu tot nu pot sa inteleg cum alergatul dupa „bani facuti usor” ia mintea oamenilor, doara nu s-a inventat la noi forma asta de taximetrie, e usor de vazut ce s-a intamplat in alte tari, cum doar smecherii cu aplicatia au de fapt de castigat hamalind niste naivi si speculand niste ” tarife dinamice” ca-s unii prea sbobi sa nu puna botul la „modernisme”. In lipsa reglementarilor ca la taxi, asta e doar o forma de sclavie moderna si evaziune , atata tot.

      • În Rusia nu e voie rideshare?

        • ce zice? Dar eu zic sa aplicam legi aplicate in vest in privinta acestui „ridesharing”, si asta poti sa-l intrebi pe google.

  7. Companiile de ride-sharing sunt cercetate în dosarul de evaziune fiscală declanșat de DNA Timișoara iar acestea aveau un modus operandi foarte bine stabilit pentru „fentarea„ organelor fiscale și sustragerea de la plata TVA-ului către statul român. Astfel, arată sursele autorului, „în perioada 2021-2024 au fost înființate mai multe societăți de transport alternativ de persoane care au colaborat cu peste 800 de șoferi”.

    Șoferilor li se oferea posibilitatea de a obține venituri mai mari decât cele realizate prin încheierea contractelor de muncă. După recrutarea șoferilor, aceștia încheiau fie contracte de închiriere a autoturismelor deținute de suspecți, fie contracte de comodat, prin care transmiteau cu titlu gratuit autoturismul lor către societățile comerciale- operatori de transport, care se ocupau de obținerea autorizațiilor de transport de la Autoritatea Rutieră Română (ARR), precum și de înscrierea pe platformele de ride-sharing.

    Societățile comerciale nu aveau angajați proprii, figurând cu sedii pe raza jud.Timiș, în patru locații și un punct de lucru/ sediu secundar pe raza mun.Arad,jud.Arad. În timpul derulării activității de transport alternativ de persoane, săptămânal, din sumele încasate de la companiile deținătoare ale platformelor de ride-sharing, cei patru administratori de fapt, care coordonau societățile de transport, își rețineau un comision de 10 %, plus achitarea unei sume fixe de 70 lei, cu titlu de servicii de contabilitate, iar restul sumelor de bani le era remis în numerar șoferilor.

    Suma reținută săptămânal fiecărui șofer, în cuantum de 70 lei, sub pretextul achitării unor servicii de contabilitate, în fapt nu era virată vreunui contabil, ci însușită tot de către administratorii de fapt. Fondurile obtinute erau retrase în numerar din conturile societăților comerciale controlate sume importante de bani, de ordinul milioanelor de lei, cu care făcea diverse plăți, în interesul și scopul de activitate al societăților comerciale, iar restul era împărțit cu ceilalți trei participanți.

    Din banii încasați aceștia achiziționau imobile, autoturisme de lux, precum și autoturisme folosite pentru activitățile comerciale de transport. Activitatea se desfășura în modalitatea descrisă mai sus pe o perioadă de maxim un an, până când societatea intra în atenția organelor fiscale, după care, activitatea, inclusiv flota de autoturisme, era mutată pe altă societate comercială.

    Pentru eludarea răspunderii penale, societățile comerciale erau fie înființate pe numele unor persoane interpose, fie cesionate în ultima parte a activității, când se proceda, în schimbul oferirii unor sume de bani (1000 lei/săptămânal sau lunar), la desemnarea altor reprezentanți legali. Cardurile bancare atașate conturilor deschise pe numele societăților comerciale erau preluate de la administratorii formali și folosite.

    Prejudiciul adus bugetului de stat de natura TVA și impozit pe profit este aproximativ 30.504.383,25 lei