Noutati :

O multime de schelete scoase la lumina in timpul sapaturilor de la Foeni. Ce alte descoperiri au facut arheologii. Foto

14 mai, 2022 - 05:05 PM
Autor: Daniel Balteanu      
Categorie: CULTURA
5

TIMIS. Arheologii au continuat lucrarile in jurul conacului Mocioni de la Foeni si au facut noi descoperiri.

CITESTE SI: A fost taiat stejarul sadit acum aproape 100 de ani de regele Ferdinand in Piata Libertatii din Timisoara. Va fi transformat in opera de arta. Video 

La sfarsitul lunii aprilie in curtea conacului Mocioni au fost descoperite 32 de morminte in care se aflau schelete ce dateaza de la sfarsitul secolului al XII-lea sau inceputul celui de-al XIII-lea.

La acea vreme arheologul Florin Drasovean declara pentru opiniatimisoarei.ro ca se asteapta la noi descoperiri, si nu doar ramasite umane.

Acea terasa a fost locuita inca din preistorie. Primele materiale ceramice, cele mai vechi, se dateaza inca din perioada eneoliticului, circa 4500 inainte de Hristos. Asteptam sa gasim o serie de complexe arheologice care dateaza din aceasta perioada, dar arheologia este pana la urma o stiinta care ofera mari surprize descoperitorului, si in asta consta frumusetea ei„, spunea pentru opiniatimisoarei.ro, Florin Drasovean.

Sapaturile facute de la inceputul lunii mai pana in prezent au scos la iveala ramasite umane, insa nu doar atat. Au fost descoperite si mici elemente din metal. Toate aceste urmeaza sa fie studiate si datate.

In aproximativ doua saptamani, de cand au inceput sapaturile de pe perimetrul terenului aferent conacului, au fost descoperite morminte, urmand ca prin Raportul de cercetare arheologica sa se detalieze elementele identificate. Nu s-au descoperit constructii sau alte vestigii arheologice de mare importanta care sa impiedice efectuarea lucrarilor de restaurare. Studiile viitoare ale specialistilor vor releva mai multe despre oamenii inhumati in respectiva necropola„, a scris pe pagina sa de Facebook, Marian Constantin Vasile, administratorul public al judetului Timis.

Acesta este coordonator al proiectului de la Foeni si a facut o vizita in teren alaturi de experti ai Ministerului Culturii, care au venit in Timis tocmai pentru a vedea starea proiectului de reabilitare a conacului Mocioni.

Va reamintim, in luna decembrie a anului trecut, Consiliul Judetean Timis a semnat contractul pentru lucrarile de proiectare si executie la Conacul Mocioni din Foeni. Proiectarea dureaza 6 luni, iar executia alte 22.

Antreprenorul care va reabilita imobilul  este Asocierea T.T. & CO SOLARIA GRUP SRL – EURAS SRL – GRAPHIC SPACE SRL, lider T.T. & CO SOLARIA GRUP SRL.

Costul total al contractului este in valoare de 9.802.165,25 lei la care se adauga TVA.

Finantarea provine din: Granturile SEE 2014 – 2021 prin Programul RO-CULTURA, bugetul judetului Timis, bugetul de stat.

Odata refacut conacul, acesta ar putea adaposti un muzeu dedicat memoriei familiei Mocioni, biblioteca comunala, dar si spatii pentru evenimente culturale si ateliere pentru redescoperirea mestesugurilor traditionale.

Povestea Conacului de la Foeni

Conacul de la Foeni a fost construit in 1750 si este una dintre cele mai vechi cladiri din aceasta parte de tara. Cel mai important membru al familiei nobile care a locuit aici a fost Andrei Mocioni de Foen, stranepotul preotului aroman Constantin.

Andrei Mocioni s-a nascut la Budapesta, in anul 1812. Jurist de profesie, membru in Senatul Imperial de la Viena, membru fondator al Astrei Romane (1866) si membru onorific al Societatii Academice Romane (1870). In 1869, el mosteneste domeniul de la Foeni, se retrage din viata politica si se stabileste la conac, alaturi de sotia sa, Laura Cernovici. Moare la 24 aprilie 1880 si lasa toata averea Laurei, fapt care provoaca valuri de nemultumiri in familia Mocioni.

Laura Cernovici avea sa lase conacul mostenire unui nepot de-al ei. Astfel, in 1912, proprietar al fostei resedinte Mocioni era baronul Csávossy Gyula. In 1925, mosieri in Foeni erau Jozsef si Andras Csávossy, cat si Antoniu Mocioni de Foen (marele sambelan al Regelui Carol al II-lea). Conacul a fost rascumparat de Antoniu, care a incercat sa-l transforme in casa de cultura, dar moare in anul 1943, cu el stingandu-se linia directa a familiei Mocioni.
Odata cu instaurarea regimului comunist, proprietatea a fost nationalizata. A functionat ani la rand ca baie comunala, gradinita si depozit pentru erbicide si pesticide. In aripa de est a subsolului conacului a fost amenajata o sala de sport. A existat chiar si o sifonarie. Dupa 1990 aici avea sa functioneze o discoteca. Conacul ramane in continuare administratiei locale si e transformat in camin cultural, functie care i-a ramas pana astazi.

Desi aflat intr-o stare avansata de degradare, conacul este impunator prin dimensiuni. Acesta a fost construit dupa planurile arhitectului Otto Wagner, cel care a proiectat de altfel si palatul Mocioni de la Capalnas. Ramura Mocioni de la Foeni a primit domeniul de aici odata cu titlul nobiliar si l-a transformat intr-un leagan politic si cultural pentru afirmarea drepturilor romanilor din Banat.

Conacul este strajuit de porti inalte, frumos asortate cu arhitectura cladirii. Treptele mari, grupate in trei sectiuni, probabil, segmentau conacul in trei zone distincte de locuit. Cladirea centrala, cu coloanele inca semete orientate catre cer, care sustin greutatea frontonului sobru, a ramas inca nealterata.

Surse: banatur.com si prinbanat.ro

 



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 5comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. De ce oare nu se gasesc fonduri pentru oameni nevoiasi sau copii bolnavi.Cersitul gen”donati 2 euro pentru ….exemplu
    -Salvati copii”.dar uite ca bani sunt pentru tot felul de fantome ale trecutului,ca a fost Mocioni sau nu stiu care.Se renoveaza cladiri istorice,conacuri,muzee – ca sa retraim trecutul noi cei din prezent – o aberatie.Sunt multi oameni unde nu au UN LOC unde sa innopteze.Aceste griji costisitoare pentru cladiri abandonate si renovate din bani publici – pana la urma…eu nu o inteleg.Stiu,o sa bagati motice cu patrimoniul cultural…dar in patrimoniul omului – nu se gasesc fonduri?

    • Ai idee cati bani fac altii din turism si circuite turistce unde iti arata doua ziduri trei pietre si iti spune o poveste nu mai departe decat la vecini nostri la Szeged sau Budapesta.
      Dar nu, noi trebuie sa fim o tara de asistati sociali.
      De ce sa muncim daca primim ajutor de la stat.

      • Cine crezi ca vine sa vada cladirea respectiva intr-un sat care nu are altceva de oferit? Daca ar fi fost ceva profitabil sigur s-ar fi facut cum mult timp in urma.

  2. Spre binele nostru chiar vin oameni sa vada si sa viziteze astfel de obiective. Exista circuite culturale sau cultural-gastronomice organizate de firme de turism sau de diverse asociatii de profil, care includ astfel de obiective turistice in programul lor. Exista circuite turistice in Banat axate pe vizitarea tocmai a fostelor conace, castele, resedinte nobiliare din zona. Exista circuite turistice gen „Banat Brunch” care ofera atat vizitarea acestor gen de obiective si a zonei in care se gasesc, cat si organizeaza mese traditionale pentru doritori. Sunt firme care organizeaza team building-uri in astfel de zone. Este adevarat ca este un turism de nisa, nu unul de masa, dar este mai finut, mai placut, mai linistitor decat turismul clasic. E altceva si chiar sunt amatori pentru astfel de excursii. Turismul facut cu cap poate aduce bani mai multi in zona si din acei bani pot fi ajutati ulterior si cei care nu au fost atat de norocosi in viata si au diverse probleme (asistatii sociali). E ceva de incurajat! Mult succes in continuare cu restaurarea conacului.

  3. Laura Cearnoievici, nu Cernovici