Noutati :

Nota de plata in confruntarea juridica dintre bugetari si guvern ajunge la 1 miliard de euro

1 aprilie, 2011 - 09:33 AM
Autor: Anonim      
Categorie: NATIONAL
0

Sase ani de procese in avalansa si o nota de plata care creste de la un an la altul. In confruntarea juridica dintre salariatii bugetari si guvern, pacea pare departe. Vorbesc statisticile, suma de pus in executare si evolutia fenomenului: 159.000 de procese pentru drepturi salariale aflate pe rolul Tribunalelor si Curtilor de apel in 2008, 149.000 in 2009, si 121.000 in doar prima jumatate a anului 2010.

Procesele au fost deschise de salariati ai Statului: de cei din Justitie, din Educatie, din Ministerul de interne, de functionarii publici.

O parte din bani au fost platiti, o alta a fost reesalonata pe trei ani, o alta se anunta a veni din procesele aflate pe rol, sau din cele care ar putea fi declansate pentru nepunerea in executare a sentintelor de pana acum. Suma se apropie de un miliard de euro, din care peste 500 de milioane castigati numai de salariatii din Justitie.

Fitilul a fost aprins in anul 2000, cand o ordonanta de urgenta a guvernului Nastase anula sporurile stabilite pentru magistrati de o lege din 1996 (sporul de stres si suprasolicitare nervoasa, si de confidentialitate).

Nemultumitii au deschis procese, atacand modul prin care o ordonanta abroga prevederile unei legi. Primele hotarari favorabile in instante ii incurajeaza pe toti sa deschida procese, in care Ministerul Finantelor este chemat in garantie. in 2004, darea in judecata a ministerului Justitiei devine un fenomen.

In 2005, magistratii cer (avand in mana avizul Consiliului National de Combatere a Discriminarii) sporul anticoruptie pe care-l aveau procurorii de la DNA. il vor obtine. La fel vor proceda si politistii.

In 2006 guvernul inlatura sporul de vechime la magistrati. Cum sporul era trecut chiar in Codul Muncii, salariatii din Justitie se adreseaza toti instantelor. Se cer atat banii pentru sporurile din urma, cat si consfintirea acestora pe viitor. Instantele le dau castig de cauza, pana cand acestea vor fi stabilite printr-o lege a salarizarii. E perioada in care aparatul administrativ – local sau central, creste cu cateva zeci de mii de persoane – de la guvern pana la administratiile locale.

In perioada 2005-2008 se alatura angajatilor din justitie si functionarii publici. Pe baza principiului nediscriminarii salariale, se obtin (in instanta, sau chiar de la ordonatorii de credite ai guvernului) sporuri si bonificatii din cele mai diverse: cei de la Statistica primesc spor de confidentialitate, cei din Ministerul de externe spor de cunoasterea de limbi straine, cei care lucreaza in preajma unui calculator primesc spor de calculator. Cei din Ministerul de Finante au celebrele stimulente. La toate acestea, se adauga tichete de masa, indemnizatii de lucru la tara, bonificatii pentru transport etc. Fiecare categorie de bugetari castiga, pe langa sporurile specifice, si altele, care se extind de la o categorie la alta, pe baza principiului nediscriminarii. Cei din Ministerul de interne reclama si ei banii de hrana, imbracaminte si sporul de confidentialitate.

Se ajunge la situatii bizare, cum e cazul politistilor sub acoperire care si-au afisat numele de reclamanti la avizierul Tribunalului. Taierile sau diminuarile sunt contestate in instanta si, de obicei, salariatii au castig de cauza: in judecare se amesteca legile (multe) distincte de salarizare, cu Codul Muncii. in Justitie se ajunge la o situatie stranie: magistratii isi stabilesc, in procese judecate de ei insisi, veniturile salariale si sporurile, dupa principiul dreptului castigat, sau atacand procedurile prin care guvernul a emis actele normative. E perioada in care se ajunge sa fie mai convenabil sa lucrezi la stat decat in mediul privat.

In anul 2007 incep platile masive pentru punerea in executare a sentintelor date in favoarea angajatilor. In 2008, guvernul incheie primul protocol de esalonare a platilor catre magistrati: Ministerul Finantelor nu mai avea bani, in fata se casca criza.

La finele lui 2008, in pragul campaniei electorale, profesorii primesc o crestere de 50% a salariului si sporuri de transport, lucru in mediul rural, bonuri de masa. Un an mai tarziu intra si ei in avalansa proceselor: guvernul nu avea cum sa le platesca, politicienii din toate partidele se acuzau reciproc de populism. Tot pe baza legislatiei din anul electoral 2008 isi castiga si unii functionari publici sporurile de treapta si de grad (in cazul lor nu s-a extins decizia, astfel incat cei care au dat in judecata guvernul aveau veniturile cu 25% mai mari decat colegii lor de pe acelasi palier care nu se adresasera instantei.

In 2009 guvernul isi asuma raspunderea pe prima lege de salarizare unitara din Romania postrevolutionara. Coerenta avea sa dureze putin: atat nemultumirile categoriilor de bugetari care s-au considerat dezavantajati de lege, cat si Legea 118 din 2010, prin care bugetarilor li se taia 25% din salariu pe sase luni aveau sa declanseze alte mii de procese. Exista deja cateva instante care le-au dat castig de cauza salariatilor. Cum Legea 118 are avizul Curtii Constitutionale doar pana la 31 decembrie, guvernul e nevoit sa refaca legea salarizarii unitare, si sa si-o mai asume odata, modificata asa incat sa atenueze diferentele dintre categoriile de salariati si nemultumirile care decurg din ele, si sa introduca in salariu o serie de sporuri.

Coalitia a decis, in aceasta dupa-amiaza, in sedinta de urgenta de la Palatul Victoria ca Executivul sa-si asume, in zece zile, un proiect de lege privind salarizarea profesorilor. Astfel, Guvernul vrea sa aduca salariile profesorilor la acelasi nivel, sa impuna anumite plafoane, astfel incat sa nu acorde acele majorari salariale castigate de cadrele didactice in instanta.

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor