Mormant colectiv cu 6 adulti si un copil din vremea epidemiei de ciuma, gasit la Timisoara. Plumbii le-au curmat suferinta ori le-au fost pedeapsa pentru ca nu au respectat restrictiile impuse de autoritati. Foto

TIMISOARA. Timisoara a mai trecut prin epidemii cumplite, iar istoria scoasa la suprafata, la propriu, de mai multi arheologi ne dovedeste din plin acest lucru si, din nou, in vremuri grele.

CITESTE SI: Peste 100 de morminte, locuinte, bani si podoabe au fost descoperite pe santierul Centurii de Sud la Timisoara. Foto

Se stie ca ciuma si tifosul au facut revagii in Timisoara, in perioade diferite. Acum, arheologii timisoreni au gasit, pe santierul arheologic din zona strazii Oituz, acolo unde se va construi cladirea noua a Liceului „Nikolaus Lenau”, un mormant colectiv in care erau asezate scheletele a sase adulti si un copil. Alaturi, cateva obiecte, dar si plumbii care le-au curmat viata.

„Nu este pentru prima data cand locuitorii Timisoarei experimenteaza consecintele nefaste ale unei epidemii. Tifosul sau ciuma sunt molime care s-au abatut frecvent asupra orasului, atat in perioada stapanirii otomane (1552-1716), dar şi ulterior, in timpul celei habsburgice (1716-1860). Este posibil ca mormantul colectiv cercetat pe santierul arheologic din zona strazii Oituz sa documenteze un astfel de episod nefericit din istoria orasului. Mai multe sunt elementele care sugereaza acest fapt. In primul rand se remarca numarul mare al defunctilor aflati in acelasi mormant, sase adulti si un copil. Pe de alta parte crucea dubla şi pandantivul, gasite la gatul copilului, vin sa completeze, in acest sens, povestea complexului arheologic„, spune arheologul Andrei Stavila, de la Universitatea de Vest din Timisoara, seful echipei de arheologi care au cercetat zona.

Crucea, spune arheologul, este asemanatoare cu cea de Lorena si are si unele reprezentari.

„Crucea se aseamana, prin forma, cu cea de Lorena, aceasta avand analogii si utilizari multiple de-a lungul vremii in Europa de Apus. Mult mai interesant este, insa, pandantivul care ilustreaza, pe avers si revers, sfinti ai Ordinului Franciscan Tertiar: Sfanta Delphina si Sfantul Elzear. Acesta este singurul cuplu franciscan canonizat sau beatificat formal, ei fiind patroni ai tinerilor casatoriti, ai saracilor si leprosilor. Pandantivul care ii ilustreaza este important pentru descoperirea noastra. Asta fiindca mormantul nu poate data de dinaintea anului 1694, care este stiut ca fiind cel al beatificarii Delphinei, iar informatia conform careia cei doi sunt patroni ai leprosilor este importanta pentru ipoteza noastra„, mai spune arheologul Andrei Stavila.

Tot Andrei Stavila are o explicatie pentru plumbii gasiti in mormant.

„Ne surprind bilele de flinta gasite printre ramasitele pamantesti ale adultilor. Sa fi fost ei impuscati? Cu siguranta, dar de ce? Care sa fi fost vina copilului? Formau cei sapte o familie? Care a fost contextul disparitiei lor?

In acest moment, adunand datele, apreciem ca mormantul poate sa apartina unor colonisti, chiar din regiunea Lorena. Suntem de parere ca moartea lor a avut loc in contextul celei mai cumplite epidemii ramasa multa vreme in memoria colectiva si de-a pururi in scripte, anume ciuma care a bantuit Timisoara intre 1737-1740. In aceste circumstante, este posibil ca plumbii sa le fi curmat suferinta sau sa le fi fost pedeapsa pentru nerespectarea regulilor impuse de autoritati in vreme de epidemie„, mai spune arheologul timisorean.