Noutati :

Misteriosul oras subteran din Romania „E o poarta catre lumea de dincolo de moarte”

15 august, 2013 - 09:57 AM
Autor: Anonim      
Categorie: TURISM
0

La numai cativa kilometri de Mangalia, exista o pestera misterioasa in care cei mai multi care au pasit acolo, nu s-au mai intors. Ascunsa in pantecele unui deal, o lume straveche si plina de mister inca nu se arata la fata pentru a fi inteleasa: Pestera de la Limanu.

La numai cativa kilometri de Mangalia, exista o pestera misterioasa in care cei mai multi care au pasit acolo, nu s-au mai intors. Ascunsa in pantecele unui deal, o lume straveche si plina de mister inca nu se arata la fata pentru a fi inteleasa: Pestera de la Limanu, scrie financiarul.ro.

Locul de sub dealul de la marginea comunei Limanu nu a putut fi niciodata explorat in intregime, din cauza labirintului intortocheat de pesteri, in care multi dintre cei care s-au aventurat mai mult decat trebuia s-au pierdut si nu au mai gasit drumul la intoarcere. Legendele localnicilor spun ca pestera aceasta ciudata este o poarta catre lumea de dincolo de moarte.

Putini dintre turistii care vin vara pe plajele insorite ale Marii Negre de la Mangalia si Vama Veche, stiu ca un pic mai incolo de asfaltul soselei pe care pasesc, drumul duce catre o lume plina de istorie si abunda de mister inca nedeslusit de mintile intelepte.

Intrarea in pestera se face printr-o poarta metalica de la poalele dealului, mai jos de o padurice de pini si este strajuita de cateva pietre mari. Chipurile din piatra care se pot vedea la intrare au facut ca pestera sa primeasca si denumirea de „La Icoane”, figuri care se presupune ca ar fi fost scrijelite in piatra pentru locul prin care se intra in pamant. “Icoana inseamna in limba veche “chip”, “imagine”. Nu e vorba de icoane in sensul crestin. Acolo erau niste chipuri din piatra, chiar la intrare. Bolovanii de la intrare au fost sculptati, cand am facut eu cercetari se vedeau clar trasaturile umane, ochii, nasul, gura. Acum sunt rasturnati, nu cred ca se mai vede ceva. Deci erau niste capete de piatra care vegheau la intrarea in pestera. De aceea satenii au numit pestera “La Icoane”. Figurile astea au fost facute probabil demult, in vremea dacilor, poate ca un semn de recunoastere pentru locul prin care se intra sub pamant, ori cine stie din ce alte motive”, povesteste profesorul Vasile Boroneant, expert in arheologia pesterilor.

Acesta vorbeste cu tristete de inscriptiile pe care le-a descoperit acum treizeci de ani si care acum nu mai exista, fiind acoperite de mazgalituri moderne. intreaga pestera este vandalizata, acoperita de sute de graffiti ale vizitatorilor inconstienti.

De Pestera de la Limanu se leaga si o serie de descoperiri stiintifice, printre care cea mai amanuntita a fost facuta de profesorul Vasile Boroneant, expert in arheologia pesterilor (cel care a scris lucrarea “Labirintul subteran de la Limanu”).

Desi descurajat de cei care auzisera ca vrea sa faca cercetari la Limanu, profesorul Boroneant a pornit, in anii ’70, in mare descoperire. El a gasit aici ceramica, atat romana, cat si greceasca, insa majoritatea era specific dacica, si, totodata, a mai descoperit desene rupestre, figuri de oameni si de animale.

Dintre ele se distinge, prin factura sa aparte, o figura umana, probabil un barbat stand in picioare sau eventual pe un scaun. Capul este un patrat umplut cu puncte, trunchiul un oval umplut tot cu puncte. Mana dreapta se sfarseste ca o pata neagra in forma circulara neregulata; in mana stanga, personajul pare a tine un scut patrat. Demn de retinut este faptul ca, si la celelalte figuri umane, mainile se termina cu cate o pata de culoare neagra, lasand impresia unor obiecte tinute in palma.

La aproximativ 35 m de la intrare se afla si un bloc de piatra pe care sunt gravate trei figuri umane. Din pacate, reprezentarea a fost distrusa partial.

Un interes deosebit prezinta figurile de calareti; caii vazuti din profil sunt redati in galop, iar calaretii au chipurile privite din fata. Ca siluete si mod de prezentare seamana in mod izbitor calaretilor daci de pe ceramica descoperita in multe asezari de pe aria locuita de traco-daci.

Celelalte desene – simbolurile religioase crestine, literele sau cuvintele in caractere chirilice – apartin perioadei romano-bizantine si celei ulterioare, fiind o dovada ca pestera de la Limanu a constituit un adapost pentru populatia locala pana tarziu catre sec. X-XI e.n.

Cele mai vechi desene apartin insa foarte probabil perioadei de maxima inflorire a culturii geto-dacice (sec. I i.e.n.) de cand dateaza, conform arheologilor, amenajarea pesterii.

Citeste mai mult pe financiarul.ro.

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor