Opinia Timisoarei

Minunatiile din spatele travertinului. Statuile ce-ar putea fi ascunse in fatada Operei din Timisoara, ce vor fi scoase la lumina si puse in valoare

TIMISOARA. Refacerea fatadei Palatului Culturii din Timisoara ar putea scoate la lumina doua opere de arta, teoretic, pierdute ale Timisoarei.

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Kuttel Karoly, edilul care a introdus tramvaiul la Timisoara. Si-a pus chiar si averea la bataie pentru a lasa orasului o cladire simbol 

Specialistii presupun ca de o parte si de alta a balconului Operei din Timisoara, sub placile de travertin, s-ar afla doua statui superbe care au inzestrat vechea fatada a imobilului simbol al orasului.

Potrivit unora dintre istorici, este posibil ca aceste statui sa fie doua dintre cele 4 prevazute in planurile initiale ale constructiei. Reprezentand muze, acestea ar avea cam 3 metri inaltime si aproximativ 900 de kilograme fiecare.

Acestea ar urma sa fie scoase la lumina pentru prima data dupa mai bine de un secol. Daca acestea mai exista, vor fi recuperate in timpul operatiunii de reabilitare care tocmai a pornit.

Cum infatisarea Palatului Culturii dinspre Piata Victoriei nu va fi schimbata, va trebui gasit un loc pentru ca statuile sa fie puse in valoare. Cea care va decide unde vor putea fi asezate pentru a completa ansamblul arhitectural este Comisia de Monumente de la Bucuresti.

Fatada va fi dezvelita, cu aceasta ocazie va fi clarificat daca acele statui exista in acele nise. Daca sunt vor fi scoase. Nu se mai potrivesc pe frontispiciul actual, care e conceptia marelui arhitect Duiliu Marcu si nu o putem contesta. Vom vedea ce spun si cei de la Monumente, pentru ca nu se poate lucra fara parerea lor, nu putem lucra fara ei, e un monument de clasa A. Comisia de Monumente de la Bucuresti este decidentul final. Dar, am vorbit cu mai multa lume, si parerea care pare a fi cea mai agreata este ca ele sa fie puse pe socluri, la o anumita inaltime, simetric fata de intrarea principala„, a declarat primarul Nicolae Robu.

Intre timp, lucrarile au inceput deja la Palatul Culturii din Timisoara, la numai o zi de la predarea amplasamentului, in 30 octombrie. Intreaga operatiune va costa 3.919.405 lei +TVA, bani de la bugetul local, si ar trebui sa fie gata pana in toamna anului 2020.

CITESTE SI: Vietnamezi si romani vor munci sa refaca fatada Operei din Timisoara. Se deschide santierul pentru reabilitarea Palatului Culturii. Foto 

Se va face o sapatura la fundatie pe partea frontala, se vor face investigatiile de specialitate. Specialistii spun ca cel mai probabil se impun niste injectii cu anumite substante. Se face aceasta consolidare, asta va fi cateva luni, apoi se lucreaza la fatada. Fiecare placa de travertin se da jos, se analizeaza si daca ea e corespunzatoare si nu pentru o saptamana, ci pentru un orizont de timp mai mare, se pune la loc, daca nu, se inlocuieste„, a declarat primarul Nicolae Robu in emisiunea INTERVIURILE TIMISOAREI.

Constructia cladirii Palatului Culturii a inceput in 1871, dupa planurile renumitilor arhitecti vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de teatru din Europa – Budapesta, Viena, Odessa), si a fost terminata in 1875. A adapostit initial Teatrul Comunal.

Reprezentatiile inaugurale au avut loc in 22 septembrie 1875 (in limba maghiara), respectiv la 25 septembrie 1875 (in limba germana).

La inceputuri, palatul a purtat numele imparatului Franz Josef. Aripa laterala a cladirii, care da catre actuala strada Alba Iulia, a adapostit hotelul Kronplatz Rudolf si o sala de dansuri, unde a sustinut un concert, in 1879, Johannes Brahms.

Doua incendii de proportii au devastat imobilul. Primul a avut loc in 1880 si reconstructia a durat pana in 1882, pastrandu-se integral forma originala a cladirii, in stil „Renaissance”. Dupa cel de-al doilea incendiu, in 1920, au mai ramas intacte doar aripile laterale ale cladirii. Reconstructia se face in 1933 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai la fatadele laterale, fatada principala primeste o arhitectura simpla, fara nicio legatura cu cea a pietei centrale a orasului.

 

Exit mobile version