Noutati :

Minunatiile din spatele travertinului. Statuile ce-ar putea fi ascunse in fatada Operei din Timisoara, ce vor fi scoase la lumina si puse in valoare

3 noiembrie, 2019 - 02:27 PM
Autor: Daniel Balteanu      
Categorie: ADMINISTRATIE
11

TIMISOARA. Refacerea fatadei Palatului Culturii din Timisoara ar putea scoate la lumina doua opere de arta, teoretic, pierdute ale Timisoarei.

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Kuttel Karoly, edilul care a introdus tramvaiul la Timisoara. Si-a pus chiar si averea la bataie pentru a lasa orasului o cladire simbol 

Specialistii presupun ca de o parte si de alta a balconului Operei din Timisoara, sub placile de travertin, s-ar afla doua statui superbe care au inzestrat vechea fatada a imobilului simbol al orasului.

Potrivit unora dintre istorici, este posibil ca aceste statui sa fie doua dintre cele 4 prevazute in planurile initiale ale constructiei. Reprezentand muze, acestea ar avea cam 3 metri inaltime si aproximativ 900 de kilograme fiecare.

Acestea ar urma sa fie scoase la lumina pentru prima data dupa mai bine de un secol. Daca acestea mai exista, vor fi recuperate in timpul operatiunii de reabilitare care tocmai a pornit.

Cum infatisarea Palatului Culturii dinspre Piata Victoriei nu va fi schimbata, va trebui gasit un loc pentru ca statuile sa fie puse in valoare. Cea care va decide unde vor putea fi asezate pentru a completa ansamblul arhitectural este Comisia de Monumente de la Bucuresti.

Fatada va fi dezvelita, cu aceasta ocazie va fi clarificat daca acele statui exista in acele nise. Daca sunt vor fi scoase. Nu se mai potrivesc pe frontispiciul actual, care e conceptia marelui arhitect Duiliu Marcu si nu o putem contesta. Vom vedea ce spun si cei de la Monumente, pentru ca nu se poate lucra fara parerea lor, nu putem lucra fara ei, e un monument de clasa A. Comisia de Monumente de la Bucuresti este decidentul final. Dar, am vorbit cu mai multa lume, si parerea care pare a fi cea mai agreata este ca ele sa fie puse pe socluri, la o anumita inaltime, simetric fata de intrarea principala„, a declarat primarul Nicolae Robu.

Intre timp, lucrarile au inceput deja la Palatul Culturii din Timisoara, la numai o zi de la predarea amplasamentului, in 30 octombrie. Intreaga operatiune va costa 3.919.405 lei +TVA, bani de la bugetul local, si ar trebui sa fie gata pana in toamna anului 2020.

CITESTE SI: Vietnamezi si romani vor munci sa refaca fatada Operei din Timisoara. Se deschide santierul pentru reabilitarea Palatului Culturii. Foto 

Se va face o sapatura la fundatie pe partea frontala, se vor face investigatiile de specialitate. Specialistii spun ca cel mai probabil se impun niste injectii cu anumite substante. Se face aceasta consolidare, asta va fi cateva luni, apoi se lucreaza la fatada. Fiecare placa de travertin se da jos, se analizeaza si daca ea e corespunzatoare si nu pentru o saptamana, ci pentru un orizont de timp mai mare, se pune la loc, daca nu, se inlocuieste„, a declarat primarul Nicolae Robu in emisiunea INTERVIURILE TIMISOAREI.

Constructia cladirii Palatului Culturii a inceput in 1871, dupa planurile renumitilor arhitecti vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de teatru din Europa – Budapesta, Viena, Odessa), si a fost terminata in 1875. A adapostit initial Teatrul Comunal.

Reprezentatiile inaugurale au avut loc in 22 septembrie 1875 (in limba maghiara), respectiv la 25 septembrie 1875 (in limba germana).

La inceputuri, palatul a purtat numele imparatului Franz Josef. Aripa laterala a cladirii, care da catre actuala strada Alba Iulia, a adapostit hotelul Kronplatz Rudolf si o sala de dansuri, unde a sustinut un concert, in 1879, Johannes Brahms.

Doua incendii de proportii au devastat imobilul. Primul a avut loc in 1880 si reconstructia a durat pana in 1882, pastrandu-se integral forma originala a cladirii, in stil „Renaissance”. Dupa cel de-al doilea incendiu, in 1920, au mai ramas intacte doar aripile laterale ale cladirii. Reconstructia se face in 1933 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai la fatadele laterale, fatada principala primeste o arhitectura simpla, fara nicio legatura cu cea a pietei centrale a orasului.

 



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 11comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. bai, robulache, asculta cu mare atentie: orice lucrare vei face tu acolo, va fi sortita sa cada in capul cuiva. asta e, n-ai ce-i face, de atata esti in stare.

    • opinia, de ce nu scrieti nimic despre „realizarea” lui robu prabusita de vant acum cateva ore? limbricul asta e pericol public. de data asta a fost norocul sa nu fie victime.

  2. Eu stiu ca Robu face parte din categoria analfabetilor functionali. El nu-i, in niciun caz, un om de stiinta. Dupa activitatea stiintifica – are 6( sase) lucrari stiintifice in circuitul ISI- nu s-ar incadra nici pentru functia de asistent universitar. Acum ma intreb cine-i analfabet de-a biele: Robu sau autorul aricolului. In fraza :”Nu se mai potrivesc pe frontispiciul actual, care e conceptia marelui arhitect Duiliu Marcu si nu il putem contesta”, il se scrie despartit, adica i-l. Pai sa nu i-l contestati ca doar e o banala copie a unei cladiri din Verona. Face parte din perioada de glorie a fascismului italian. Atata si nimic mai mult! Daca nu credeti, documentati-va. Asa ca mai bine s-ar reveni la forma initiala.

    • poti contesta o persoana. nu exista diacritice. ai scris degeaba.

  3. O stire citita mai de mult zice ca au existat 4 statui de 900kg si 3m inaltime, dar ele au stat o vreme intr-un depozit si apoi vandute la licitatie unui domn Mathias Stein pentru decorarea casei sale din Elisabetin, unde inca mai existau inainte de al-II-lea Razboi Mondial.

  4. Pozele arat diferenta intre Mozart si manele; intre ubermancher si untermancher. Niciun oras populat de romani si tigani nu va arata civilizat.

  5. Daca mai exista acele statui, mai bine sa le tina inchise. La cati porumbei si ciori avem pe acolo, vor fi distruse iremediabil intr-un an…
    Si nu am vrea ca aceste „simboluri” (excremente de pasari) ale Timisoarei sa dispara.

  6. Despre realizarile … marelui arhitect Duiliu Marcu … s-ar putea discuta!

  7. O fi el mare arhitect, dar actuala fațadă a operei arată jalnic. Mai degrabă seamănă a mausoleu decât a lăcaș de cultură!!!

  8. Mai tibi, tu esti roman sau ungur? Asta ca sa stim cum stam de vorbă. Daca esti ungur, greseala este scuzabila. In fraza in cauza nu-i vorba despre forma acuzativa neaccentuată a pronumelui personal persoana a III-a masculin la singular, adica pe el îl, (ex. pe el îl văd) ci este vorba de un grup de doua pronume care se rostesc împreună, dar se scriu separat. Asa-i ca n-ai auzit in viata ta despre asa ceva? Deci, este vorba despre i-l. Ca să inţelegi uite un exemplu: Îi dau lui un creion, adică, i-l dau lui (-i) pe el (-l) (pe creion). Mai invaţă ceva carte şi pe urmă comentăm!