La multi ani, Petru! La multi ani, Pavel! Semnificatia acestei zile

TIMISOARA. Aproape 500.000 de români își sărbătoresc onomastica duminică, 29 iunie. Aceștia poartă numele Petru, Pavel, Paul sau derivate. 495.190 de persoane îşi sărbătorescziua de nume. Cei mai mulţi dintre sărbătoriţi sunt bărbaţi şi cele mai întâlnite prenume sunt Petru, Paul, Petre, Petrică/Petrica şi Pavel.

CITESTE SI: Sala de teatru care se modernizeaza la Timisoara. Va fi imbracata in foi de sticla si va oferi un nou standard al spectacolului. Tot mai aproape momentul cand va fi deschisa publicului. VIDEO

Pe dată de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfințîi Apostoli Petru și Pavel, doi apostoli care sunt pomeniți împreună deoarece au murit împreună, în aceeași zi, pe 29 iunie a anului 67.

Că orice mare sărbătoare, San-Petru de vara, cum mai este numită în popor, este vestită dinainte cu post, singurul post variabil, care începe pe dată de 11 iunie, după Duminică Tuturor Sfinților.

În ceea ce privește Sânpetru, nu transformarea celor doi sfinți creștini (Pavel și Petru) într-unul pagan este esențială, ci atribuțiile primite de acesta în Calendarul popular, întrucât marchează miezul verii agrare și perioada secerișului. Sanpetrul de Vara, a preluat dată (29 iunie) și numele Sfântului Apostol Petru din Calendarul creștin. În Panteonul românesc Sânpetru de Vara este despărțit de fratele sau, Sânpetru de Iarnă, patron al lupilor, de aproximativ o jumătate de an. În tradiția populară Sânpetru apare fie că personaj pământean, fie că divinitate celestă. În vremurile imemoriale, când oamenii erau foarte credincioși, Sânpetru de Vara umblă pe Pământ, singur sau însoțit de Dumneze.

Adesea, Dumnezeu îl consulta la luarea unor decizii. În povestirile și snoavele populare Sânpetru este un om obișnuit: se îmbracă în straie țărănești; se ocupă cu agricultură, creșterea animalelor și, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic și bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer unde îi încredințează porțile și cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cerești, împarte hrană animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindină pentru a o mărunți prin topIre și a deveni mai puțîn periculoasă etc. La marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Macinici, Sângiorz, Sânziene) Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopții, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stand la masă împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este cel mai cunoscut „sfânt” al Calendarului popular. Importantă sărbătorii este subliniată de postul care o precede, Postul lui Sânpetru, care, spre deosebire de Postul Paștelui,Postul Crăciunului și Postul Santamariei, are număr variabil de zile. Local, sărbătoarea era anunțată de anumite repere cosmice și terestre: apariția licuricilor, amutitul cucului, răsăritul constelației Gainusei și altele.