Noutati :

Judetul Timis, in sarbatoare. S-a dat startul unei noi editii a Festivalului ‘Lada cu zestre’, la Dudestii Vechi

18 martie, 2019 - 10:15 PM
Autor: Bianca Dichis      
Categorie: CULTURA
0

TIMISOARA. Un adevarat regal folcloric al celor mai talentati participanti la festivalul concurs Lada cu zestre a fost oferit iubitorilor de cantece si dansuri autentice banatene.

Festivalul – concurs „Lada cu zestre” a devenit o traditie in Judetul Timis. Coordonat de Centrul Pentru cultura si Arta al Judetului Timis, evenimentul, ajuns la a XIII-a editie are ca obicetiv principal conservarea, valorificarea si promovarea culturii banatene prin intermediul artelor traditionale din toate zonele si subzonele Judetului Timis. Multiculturalitatea si dialogul intercultural, specifice Banatului, potenteaza continutul variat al activitatilor cuprinse in cadrul acestui festival. Sunt prezente muzica, dansul, arta dramatica, gastronomia populara.

Costumele romanesti banatene, asortate prin albul si rosul omniprezente, cu luna martisorului, sunt expuse alaturi de costumele sobre ale svabilor, rochiile inflorate si combinatiile de rosu si verde ale maghiarilor, ornamentele stralucitoare ale bulgarilor, straiele viu colorate ale romilor, ineditul costumelor sarbesti, etc.

Spectacolului coregrafic si muzical i se adauga o gama variata de produse culinare. Bucataresele din pusta banateana s-au intrecut in placinte, prajituri cu crema, gogosi, chifle, cozonaci, sarmale, pe care participantii le-au gustat intr-un decor de poveste, ornat cu carpete, ponevi, costume, picturi si, mai ales, o lume de obraji rumeni si mult zambet.

In acest an „Lada cu zestre” a debutat la Dudestii Vechi, cea mai mare comunitate bulgara din Banat si din Romania. Au participat ansambluri din vestul judetului: Jimbolia, Carpinis, Sanandrei, Otelec, Comlosu Mare, Valcani, Cenei, Teremia Mare, Cenad, Dudestii Vechi.

Debutanti au fost, la aceasta editie, scoala Gimnaziala Teremia Mare si Ansamblul folcloric al Comunei Valcani. Invecinati cu Dudestii Vechi, acestia au venit insotiti de viceprimarul Adina Galu, directorul scolii prof. Maria Daju, referentul cultural Mircea Ioanovici si multi parinti. Au oferit publicului: dansuri banatene din pusta, recital de poezie in grai, un scurt moment dramatic si multe preparate gastronomice. In Valcani, ca urmare a Proiectului transfrontalier desfasurat impreuna cu comunele Čoka (Serbia) si Földeák (Ungaria), s-a constituit un Centru cultural, unde copiii invata sa prepare placinte si mancaruri traditionale. Din acest ansamblu, cel mai dedicat este tanarul Cosmin Blidar (17 ani), care, in pofida emotiilor, se declara optimist. „Am mai participat, anul trecut, in Dudestii Vechi, la Festivalul Jaku Ronkov si am fost foarte bune primiti de bulgari” – a declarat tanarul dansator din Valcani.

Romanii si svabii jimbolieni au fost reprezentati prin Corul Floris (dirijor maestrul Iosif Todea) si – Formatia „Hatzfelder Pipatsche“ (instructor prof. Müller Johann). Profesorul Hansi Müller, un om plin de energie, coordoneaza, in Timis, 6 ansambluri de dans germane. Acesta a subliniat cu mandrie faptul ca „traditia svabilor din Banat o duc mai departe si romanii, care sunt incantati si vin in numar mare la programul de instruire, fara sa ii oblige nimeni”. Aceasta probeaza, fara putinta de tagada, deschiderea interculturala a romanilor, in general, si a banatenilor, in special. In final, profesorul svab a conchis „prietenia este totul”.

Comlosu Mare a impresionat audienta cu doua formatii si un program divers, intins pe durata a doua ore. Sufletul acestui ansamblu, din 2015, este preotul Cezar Calin Cojocaru. In spatele acestui program stau daruirea si ambitia copiilor, parintilor, dascalilor din comunitate. Comlosenii au oferit o paleta bogata de dansuri, inspirate din diferite zone etnofolclorice ale Romaniei, sugerand, astfel, o unire ritualica a tuturor tinuturilor romanesti. De asemenea, preotul din comuna a dezvaluit intentia de a extinde si diversifica acest potpuriu coregrafic, prin elemente ale celorlalte etnii conlocuitoare din Comlosu Mare: romii si slovacii. In incheiere, acesta a subliniat ca „a dat Dumnezeu sa traim impreuna, in pusta Banatului, olteni, moldoveni, romi, maghiari, slovaci si alte nationalitati”.

Cenazenii de la ansamblul „Mladite cenazene”, coordonati de Liliana Berciu, au animat scena cu dansuri sarbesti din Valea Timocului. Optimista, instructoarea de dansuri isi pune sperante in generatile viitoare in conservarea traditiei si a dansului popular sarbesc in Banat. In ultimul an cenazenii condusi de prof. Oana Erdei si Liliana Berciu au avut reprezentatii in fiecare luna. O activitate bogata pentru un ansamblu de amatori.

Gazdele au prezentat, la finalul spectacolului, un colaj de hore bulgaresti, sub conducerea eternului Pali Velciov. Ansamblul „Palucenka” este structurat pe trei grupe, dupa categoria de varsta. Nu in ultimul rand, gospodinele din Dudestii Vechi, precum si tinerii coordonati de prof. Boboiciov Ella in cadrul Cercului de bucatarie populara, i-au alintat pe oaspeti cu o paleta larga de delicii gastronomice, toate, facute, ca odinoara, din produse autohtone.

Referentul cultural de la Dudestii Vechi, Pavel Velciov, si-a luat in serios rolul de organizator. La final a declarat: „reprezentantii din cele zece comune s-au intrecut pe ei insisi. Fiecare comuna la randul ei, a cautat in lada cu zestre proprie si a pus in scena pe cei mai buni dansatori, muzicanti, recitatori in grai banatean, mestesuguri traditionale si gastronomie traditionala. Noi ne-am prezentat cu cu o bogata expozitie de produse culinare (patiserie, paine de casa, mancare de post, dar si mezeluri traditionale de porc), expozitie de obiecte si unelte vechi din lemn folosite in gospodariile bulgarilor din Dudestii Vechi, dar si cu trei generatii de dansatori.”

Autor: Iancu Berceanu, director adjunct al Liceului Teoretic „Sfintii Kiril si Metodii” Dudestii Vechi.



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor

loading...