Noutati :

Interviu cu eroul Ripensiei din meciul cu U Cluj, Joseph Anagor:’Noi facem alegeri, dar Dumnezeu stie cel mai bine unde ne duce’

26 septembrie, 2013 - 09:50 AM
Autor: Daniela Surulescu      
Categorie: INTERVIU
1
Nigerianul a marcat un gol de generic in meciul din saisprezecimile Cupei Romaniei, dintre Ripenia Timisoara si U Cluj. Jucatorul  de 21 de ani nu a trecut insa printr-o perioada usoara pana sa ajunga la echipa timisoreana.
-Joseph, cand ai inceput fotbalul si cum ai ajuns sa joci in Romania?
-Am inceput cu fotbalul de cand eram mic, la mine, in Nigeria. Am jucat mai intai la o echipa de Liga a IV-a, apoi am ajuns la o echipa de Liga a II-a, la VON FC si de acolo mi-a spus impresarul ca are posibilitatea sa ma aduca in Romania, daca vreau sa joc in Europa. Asta e dorinta fiecarui jucator in Africa. In Europa e fotbalul adevarat. I-am spus ca vreau sa vin, mi-a dat invitatia sa vin in Romania si am venit. Nu a fost asa bine cum m-am asteptat, dar nici nu a fost cazul sa regret ca am venit. Daca asa a vrut Dumnezeu, inseamna ca asa e cel mai bine.
-La ce echipa din Romania ai fost adus prima oara?
-Prima data era vorba ca sa ma duc sa dau probe la o echipa mare, dar am ajuns prea tarziu pana am primit viza si am rezolvat cu actele. Am venit la doua saptamani dupa ce a inceput campionatul. Atunci, ca sa nu stau fara sa joc am inceput la Resita, la Muncitorul. De acolo, m-am transferat la Caransebes si am stat acolo sase luni, jumatate de campionat, pentru ca trageam la promovare. Dar, cand am pierdut locul de promovare a fost ceva ce nu imi face placere sa povestesc. Au plecat toti jucatorii, nu s-au primit banii, nu s-au primit primele de joc…M-am intors la Resita si acolo era deja o noua atmosfera, erau veniti noi jucatori si a fost destul de greu pentru mine.
-Si cum ai ajuns la Ripensia?
-Am mai fost si la Unirea Tarlungeni, la Brasov, era echipa in Liga a III-a atunci, dar nu am putut sa semnez sa raman acolo si atunci am venit in Timisoara. M-a mai sunat si cineva de la Resita care mi-a spus ca vor sa ma intorc daca se rezolva cu noua echipa. Mi-a promis ca o sa ma sune. Am jucat cu Resita si un amical contra Ripensiei, s-a terminat 2-1, am luat bataie, eu am marcat pentru Resita, dar nu am semnat cu echipa resiteana pentru ca nu se stia nimic concret cu proiectul de acolo. Mi-au spus sa am rabdare, ca ma suna. A trecut timpul, n-a mai sunat nimeni si am inceput sa vin la antrenemente la Ripensia. L-am rugat pe antrenor, daca se poate, pana incepe campionatul sa ma lase sa ma pregatesc cu ei, imi placea atmosfera de la echipa asta. Am vazut ca sunt oameni buni langa echipa si i-am zis ca as vrea sa fac parte din echipa. Mi-au dat o sansa, am profitat de ea si pana acum, totul a fost bine.
-Ai participat la un trial si la ACS Poli?
-Da, dar nu m-au pastrat. Am mai fost si la UTA , dar mi-a zis antrenorul ca nu pot sa faca transferuri atunci, ca ma cheama dupa ce se termina campionatul, apoi au fost ceva probleme acolo, schimbari si nu am mai fost chemat.
-Esti putin dezamagit ca nu poti juca intr-o liga superioara, asa cum ti-ai propus cand ai venit in Romania?
-Nu pot sa spun ca sunt dezamagit. Normal ca fiecare jucator isi doreste sa joace la un nivel mai important, acolo te vede lumea, e mai usor sa ajungi mare fotbalist. Dar, noi facem alegerile, insa Dumnezeu stie cel mai bine unde ne duce. Cand am venit la Ripensia, m-au sunat cativa prieteni, ca de ce am venit aici, ca puteam sa stau macar in Liga a III-a. Da, puteam sa stau in Liga a III-a. Dar am mai stat si nu am rezolvat nimic. Cand am venit aici eu nu am stiut ce inseamna numele Ripensia, apoi am citit in ziar ca Ripensia a fost echipa mare, cu traditie. Mi-a placut de la inceput cum se lucreaza aici si am zis ca o sa raman cu Ripensia. Daca Dumnezeu vrea asta, o sa raman aici, daca nu, asta este.

„Am trecut si prin bune si prin rele in Romania. Dar mai mult rele”

-Antrenorul spunea ca atunci cand ai venit la Ripensia ai fost destul de rezervat, nu ai vrut sa le dai imediat actele, sa le spui despre tine, ti-era teama de ceva?
-Am fost putin dezamagit de oamenii cu care am avut de a face in Romania, prin Caransebes, pe unde am fost…Nu era vorba de teama, insa am vrut sa fiu atent in tot ce fac, pentru ca in cei doi ani cat am stat in Romania am trecut prin multe. Si bune si rele. Dar mai mult rele. Eu cred insa foarte mult in Dumnezeu si asta m-a ajutat sa trec prin toate.
-Vorbesti foarte mult despre Dumnezeu…
-Da, sunt un tip credincios. Merg cat de des pot la biserica. Eu sunt catolic, dar merg la orice biserica pentru ca sa ma rog la Dumnezeu, nu conteaza ca este biserica catolica sau alta biserica. Asa ne invata si in Biblie. Poate ati vazut ca si inainte de meci, am pus genunchii jos si m-am rugat. Chiar mi-am dorit sa fac un meci bun contra unei echipe din Liga I. Si am reusit sa castigam cu U Cluj. A fost o seara minunata pentru noi, pentru Timisoara, pentru toti suporteri care cred in noi…
-Nu ti-a fost greu la inceput in Romania? Ai ramas aici, nu stiai nici limba, nu aveai echipa, cum te-ai descurcat?
-A fost foarte greu, mai ales din cauza ca nu stiam limba. Vorbeam putin engleza, dar foarte putini dintre colegii mei de atunci vorbeau engleza. Dar pentru mine a fost o provocare, sa invat limba sa ma pot intelege cu antrenorii, cu colegii, sa vorbesc cu oamenii. Am inceput cu ajutoul televizorului. Ma uitam la filme care erau in engleza si scria in romana. Am un carnetel in care scriam, apoi citeam…Am luat si un mic dictionar si am inceput usor-usor…  Cand vorbeam pe teren, radea toata lumea de mine, dar uite acum, chiar daca imi mai lipsesc cateva cuvinte, inteleg aproape tot. Am si acum un jurnal in care scriu si in romna si in engleza.

„Nu este inca timpul sa ma intorc in Nigeria”

-Te-ai mai intoarce in Nigeria?
-Nu, nu m-as mai intoarce. Inca nu e timpul sa ma intorc. Dar, daca va fi cazul, ma voi duce.
-Familia ta a ramas acolo?
-Mama si fratele meu mai mare sunt acolo. Din pacate, tata nu mai este…A murit cand eram mic.Pe mama si pe fratele meu nu i-am vazut de doi ani si jumatate, de cand am venit in Romania, dar mai vorbim pe telefon, pe internet…
-Sunt si altfel de probleme care te tin departe de Nigeria?
-Este si ceva cu religia, dar nu pot sa vorbesc despre problemele astea. Este ceva intre musulmani si crestini, a devenit din ce in ce mai serios, dar speram sa se inteleaga intre ei pana la urma si sa se opreasca totul.

„Colegii ma striga Odemwingie”

-Care este modelul tau de jucator?
-In Nigeria avem multi jucatori buni, Okocha, Kanu Nwankwo, Mikel Obi. Dar, Peter Odemwingie care a jucat la West Bromwich este idolul meu, pentru ca seaman cu el putin. Si cand jucam intre noi, colegii ma strigau mereu Odemwingie.
-Care este visul tau pentru viitor?
-Ca orice jucator imi doresc sa ajung si eu cat mai sus in fotbal. De aia am venit in Europa. Mi-ar place sa ajung sa joc intr-un campionat puternic. Dar eu nu sunt dezamagit ca sunt aici, acum. Nu regret nimic. Oricine care e sus acum, a inceput de jos. Tot de aici se pleaca!

Rating

  • 1comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. Bravo. Un om corect, onest, sper sa ai noroc si cat mai multa sansa.