Interviu cu deputatul PSD de Timis, Gheorghe Ciobanu: Sustin cele mai importante proiecte ale Timisoarei!

TIMISOARA. Deputatul Colegiului 10 Deta, Gheorghe Ciobanu (PSD) a vorbit intr-un interviu despre banii care urmeaza sa fie alocati Timisului pentru proiectele importante, dar si despre prioritatile legislative din aceasta sesiune parlamentara.

Recent ati avut o pozitie vizavi de felul in care au fost discreditate public serviciile secrete din Romania. Cat sunt de importante aceste servicii?

Asa este. Am avut chiar o declaratie politica in penul Camerei Deputatilor si am sustinut ca atacurile gratuite la adresa unor institutii fundamentale ale statului sunt foarte periculoase. Reformarea serviciilor de informatii din Romania, proces derulat in mod sustinut in ultimii 15 ani, este unul dintre castigurile majore ale Romaniei. A fost nevoie de o schimbare radicala a abordarii pentru a putea accede cu succes in Uniunea Europeana, dar mai ales pentru a adera la NATO, iar SRI este astazi un serviciu reformat si performant, laudat de toti partenerii nostri strategici. SRI si SIE reprezinta acum doua dintre institutiile cele mai stabile si serioase din Romania si un element cu un rol extrem de important in tot ceea ce inseamna politica externa (mai ales militara) a tarii. Este nefiresc si ingrijorator ceea ce s-a incercat in ultima perioada. SRI a devenit tinta unui asalt extrem de dur din partea unui sistem mafiot, al carui singur tel este dorinta de a decredibiliza si destabiliza o institutie fundamentala a statului roman, care nu a facut altceva decat sa contribuie la lupta anti-coruptie declansata in ultimii ani in Romania. Atacurile Elenei Udrea la adresa SRI si a conducerii actuale a serviciului au fost extrem de periculoase, pentru ca doamna Udrea a incercat sa abata atentia de la problemele sale cu legea si sa puna sub semnul intrebarii castigurile obtinute in ultimii ani de SRI si DNA in lupta impotriva coruptiei. Nu vreau sa comentez detaliile acestui caz, dar cred ca trebuie sa se faca dreptate. Justitia va lamuri acest caz, nu politicienii. Si, mai ales, nu doamna Elena Udrea. Este cel mai important lucru – toti vinovatii sa raspunda in fata legii, indiferent de legaturile si influenta lor! SRI reprezinta astazi unul dintre pilonii statului roman, din cel putin doua motive: Pe de o parte, la nivelul tuturor structurilor SRI au avut loc o schimbare a generatiei de cadre, venind ofiteri tineri, cu o mentalitate noua, nevirusata de Securitatea comunista. Pe de alta parte, SRI s-a implicat activ in lupta impotriva flagelului coruptiei, cu efectele pe care le vedem cu totii: in sfarsit, toti cei vinovati platesc pentru faptele lor. In alta ordine de idei, daca tot s-a deschis aceasta tematica larga a serviciilor secrete, cred ca societatea romaneasca (pregatita sau nu) trebuie sa se autointerogheze cu privire la finalitatea pachetului de legi privind siguranta nationala. Cele intamplate la Paris la inceputul lui ianuarie ne-au aratat tuturor ca lumea in care traim nu este sigura. Dintr-o asemenea perspectiva, este clar ca este nevoie de mai multe parghii de actiune pentru SRI si SIE astfel incat sa poata lupta eficient impotriva amenintarilor teroriste, mai ales ca Romania este una dintre tarile membre NATO cele mai active in conflictele internationale din acest moment. Pe de alta parte, cred ca trebuie sa abordam cu prudenta pachetul legilor sigurantei nationale si sa nu-l grabim, astfel incat sa nu facem sacrificii de la libertatile individuale. Daca nu ne precipitam si mai ales daca suntem in stare sa purtam o dezbatere reala la nivelul societatii romanesti, putem obtine un numitor comun in sensul oferirii serviciilor parghiilor necesare fara insa a veni in contradictie cu valorile si principiile asumate prin Constitutie.

Ce parare aveti despre pleiada de arestari in ultima vreme?

Vedem in aceste zile ca Justitia functioneaza pentru toata lumea, dupa ce o buna perioada de timp – interval in care in fruntea DNA s-a aflat mult prea laudatul Daniel Morar – Justitia a inchis ochii fata de abuzurile si jaful generalizat din tara. Pe de alta parte nu pot fi de acord cu exagerarile sau excesele care apar in aceasta dezbatere publica. Sunt pusi la zid oameni care nu au nicio legatura cu dosarele aflate in cercetare. Se uita uneori cu atentie alteori poate fara intentie de prezumtia de nevinovatie, fapt care mi se pare la fel de periculos ca si fennomenul coruptiei in sine. Eu numai in comunism am auzit ca indivizii sa fie obligati sa plateasca pentru greselile unor apropiati din familie si ma gandesc acum la atacurile la adresa premierului Victor Ponta dupa scandalul legat de cumnatul sau. Cei care ii cer demisia lui Ponta acum dau dovada de o mentalitate comunista. Ei nu inteleg ca Justitia nu se infaptuieste la televizor si prin declaratii politice, ci in instanta. Exista o diferenta uriasa intre cazul lui Iulian Hertanu si cel al lui Mircea Basescu. In cazul fratelui fostului presedinte, se specula ca banii ar fi ajuns si la Traian Basescu. Aici nu exista speculatii ca eventualele beneficii ar fi mers la Victor Ponta. Atacurile la adresa mamei premierului sunt niste mojicii care arata ca Opozitia si o parte a presei au coborat prea jos si nu merita, din punct de vedere moral, sa exercite puterea. Toate contractele la care se face referire sunt semnate in perioada 2008 – 2012, atunci cand PSD nu s-a aflat la guvernare, iar Victor Ponta nu era premier. De cand e Ponta in fruntea Guvernului, atat de mult a beneficiat cumnatul sau de aceasta sustinere incat nu a mai castigat niciun contract. Daca Iulian Hertanu (pe care nu il cunosc si despre care nu am auzit pana acum) este vinovat, atunci el trebuie sa plateasca la fel ca toti cei care incalca legea. Din aceasta perspectiva, atitudinea lui Victor Ponta (care nu i-a luat apararea lui Hertanu) este abolut laudabila.

Ce prioritati aveti pentru aceasta sesiune parlamentara?

Din cate se vede pana acum, anul 2015 este un an propice pentru ca Parlamentul sa lucreze la capacitate maxima si sa se poata ocupa de toate restantele legislative ale ultimilor ani. Spun asta pentru ca, in primul rand, avem un context politic mult mai asezat. Dupa alegerile prezidentiale lucrurile sunt destul de clare: exista o majoritate parlamentara consistenta si bine articulata si avem, in sfarsit, o colaborare institutionala foarte corecta intre presedinte si premier. Deci, conditiile unei bune functionari a legislativului sunt indeplinite si de aceea pot fi abordate o serie de probleme mai sensibile, dar care treneaza de foarte mult timp. Prioritatea absoluta pe care o vad tine de modificarea legislatiei electorale. In primul rand, este evident faptul ca actualul Legislativ este supradimensionat si ineficient. Din aceasta perspectiva, cred ca se impune o reducere considerabila a numarului de parlamentari, dar si revenirea la un sistem de vot proportional reprezentativ. Sistemul de vot uninominal cerut si impus de Traian Basescu si PDL a dus la scaderea calitatii clasei politice. Acest lucru este foarte evident doar daca ne uitam la deprofesionalizarea comisiilor din legislativ. Solutia care se impune este revenirea la votul pe lista, care ar permite partidului ce isi asuma anumiti candidatii sa impuna si alte criterii, nu doar cel care tine de resursa financiara. Pe de alta parte, trebuie luata in calcul decizia Curtii Constitutionale, care a declarat neconstitutionala ordonanta de urgenta privind migratia alesilor locali. Legea de aprobare trebuie, deci, respinsa si trebuie creat un cadru legislativ coerent, pe acest palier. In niciun caz nu vad posibila o modificare legislativa prin care alesii locali care au schimbat formatiunea politica in toamna anului 2014 sa-si piarda mandatul. Totodata, contextul international, dar si ultimele decizii ale CCR cu privire la pachetul legislativ privind siguranta nationala ne arata foarte clar ca avem de corectat deficiente semnificative la nivelul construirii acestor legi. Ceea ce s-a intamplat in capitala Frantei – Paris, dar si evolutiile geopolitice din apropierea Romaniei, mai ales in contextul conflictului din Ucraina, ne obliga sa tratam acest subiect cu maxima atentie. Este clar ca avem nevoie de pachetul denumit de presa „Big Brother”, dar, in egala masura, trebuie sa tinem cont ca nu cumva sa afectam drepturile fundamentale ale indivizilor. Cred ca se poate gasi o cale de mijloc, astfel incat sa putem garanta si siguranta cetatenilor, dar si drepturile care decurg dintr-o democratie. Nu in ultimul rand, climatul politic asezat, lipsit de proximitatea unor confruntari electorale, poate reprezenta un context propice pentru modificarea actualei Constitutii, care si-a dovedit, nu de putine ori, limitele. E nevoie, pe de o parte, de foarte multe lamuriri si clarificari, astfel incat CCR sa nu mai fie un arbitru chemat sa adauge la textul legii fundamentale. Pe de alta parte, trebuie sa avem in vedere obiectivul asumat de intreaga clasa politica al reorganizarii administrativ-teritoriale, care nu se poate face fara modificarea Constitutiei.

S-a tot vorbit in ultima vreme de banii care trebuie sa vina de la Bucuresti pentru proiectele Timisului si Timisoarei. Cine are pana la urma dreptate, cei care spun ca nu primim bani sau cei care afirma ca vor veni fonduri si la noi?

Ca in fiecare an in perioada in care se fac bugetele apar o multime de pareri si opinii cu privire la modul in care se distribuie fondurile. De fiecare data cei mai vocali sunt cei care nu au nicio notiune legata de economie, de buget sau de finante. S-a lansat opinia potrivit careia Timisul si Timisoara ar fi defavorizate atunci cand se face bugetul national la Bucuresti. Ca membru in Comisia de Buget Finante din Camera Deputatilor, ca om care a participat la fiecare sedinta a comisiei dar si la fiecare intrunire a plenului atunci cand a fost pus in dezbatere bugetul pe 2015 pot sa va spun ca nimic nu este mai fals decat zvonurile si informatiile trunchiate pe care unii reprezentanti ai partidelor din opozitie le-au lansat in ultima perioada la Timisoara. Bugetul national, aprobat la sfarsitul anului trecut de Parlament, prevede alocarea unor fonduri importante pentru judetul Timis. Prioritatea anului 2015, din punctul de vedere al alocarilor bugetare pentru Timis, este finantarea autostrazilor Lugoj – Deva, Timisoara – Lugoj si varianta de ocolire a Timisoarei, precum si Centura Timisoara Sud. Numai pentru centura de sud sunt prevazuti 124 de milioane de euro, fondurile urmand a fi alocate prin intermediul Ministerului Transporturilor care va mai face o serie de investitii la Aeroportul International Traian Vuia Timisoara in valoare de 78 de milioane de euro. Lucrari de reabilitare sunt prevazute la finantare si pentru poduri, podete si tuneluri de cale ferata dar si pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru modernizarea liniei feroviare Caransebes – Timisoara – Arad. Tot in bugetul national pe 2015 judetul Timis mai are de primit 800 de mii de lei pentru Camera Agricola si aceeasi suma pentru Memorialul Revolutiei. Ministerul Educatiei are pregatiti bani pentru cele mai importante universitati din Timisoara, printre care Universitatea de Vest si Politehnica. Fondurile alocate sunt pentru caminele de la UVT, pentru o sala polivalenta dar si pentru extinderea spatiilor de invatamant. Eu am sustinut si in acest an, asa cum fac in fiecare an in cadrul Comisiei de Buget Finante din cadrul Camerei Deputatilor, cele mai importante proiecte ale Timisoarei si ale judetului Timis. Dar pe langa efortul facut de parlamentarii PSD este foarte important ca si autoritatile locale sa vina cu proiecte concrete, fezabile si realiste pentru ca Guvernul sa aloce fondurile necesare.

Cum ati vazut dumneavoastra ca deputat de Timis recentul discurs sutinut de presedintele Klaus Iohannis in plenul Parlamentului?

Discursul presedintelui Iohannis din plenul Parlamentului reprezinta un moment de cotitura in istoria politica a Romaniei. Dupa 10 ani in care Traian Basescu si-a batut joc de Legislativ si a facut tot posibilul pentru a-i demoniza pe parlamentari, transformandu-i in dusmani ai poporului pe modelul inventat de comunisti in anii ‘50, acum se revine la normal. Avem un sef de stat care isi doreste o relatie fireasca de colaborare institutionala cu Legislativul. Din acest punct de vedere, chiar daca nu fac parte din partidul care l-a sustinut pe Klaus Iohannis, apreciez gestul facut de Presedinte. Parlamentul Romaniei reprezinta organul de reprezentare al poporului roman, dar si principala institutie intr-o democratie. De aceea, credibilitatea este absolut esentiala intr-o societate functionala. Cred ca rostul intregii clase politice trebuie, deci, sa fie acela de a consolida increderea in Parlament si in parlamentari. Clasa politica in ansamblul sau are nevoie de curatare si primenire. Trebuie sa existe o schimbare din interior. Iar inceputul trebuie sa fie cu Parlamentul, care, din 2016, la urmatorul ciclu legislativ, nu mai are nicio scuza sa nu raspunda asteptarilor electoratului. De aceea, sustin prioritatile legislative pe care atat Presedintele Iohannis, cat si premierul Victor Ponta le-au enuntat: modificarea legislatiei electorale (atat pentru Parlament, cat si pentru administratiile locale), dar si introducerea votului prin corespondenta, pentru a le permite romanilor din strainatate sa-si exprime optiunea. in alta ordine de idei, apreciez inca o data relatia institutionala corecta care exista intre Presedinte si Premier si deschiderea pe care o arata catre Parlament. Acest triumvirat intre principalele trei institutii politice ale statului e un semn al normalitatii intr-o democratie.

Sunteti in Comisia de finante- banci, iar un subiect fierbinte in aceasta perioada este francul elvetian. Cum vedeti rezolvarea problemei pentru cei cu credite in CHF?

Mesajul meu pentru toti cei care au credite in franci este ca incercam sa gasim solutii pentru remedia lucrurile. Este in interesul tuturor (si al statului, si al bancilor) ca toti cei care au credite swi intampina dificultati in plata ratelor sa-si poata achita datoriile. Comisia parlamentara de Buget – Finante – Banci din Parlamentul Romaniei a avut o intalnire cu Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si ministrul de Finante, Darius Valcov . Nu ne putem permite sa asistam pasivi, fara sa actionam, pentru ca exista riscul unui blocaj care poate sa proiecteze tara intr-o noua criza economica. Este vorba despre o problema sociala si economica foarte grava care necesita solutii urgente. Ca actiuni concrete, credem ca exista doua cai de actiune. Pe de o parte, introducerea mecanismului rescadentarii creditelor – „electorata”, care presupune prelungirea duratei creditului, scaderea valorii ratelor si facilitati fiscale pentru cei care apeleaza la acest mecanism. Pe de alta parte, nu am renuntat la ideea Legii insolventei persoanelor fizice, care sa prevada un mecanism de protectie pentru cei care se afla in dificultate in fata creditorilor. Nu vad de ce aceasta lege, careia FMI s-a opus, functioneaza foarte bine in ceea ce priveste firmele si nu ar functiona si in cazul oamenilor simpli. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a adus ca argument faptul ca nu se poate face o conversie a creditelor la valoarea istorica la care s-au acordat imprumuturile, deoarece ar produce falimentul unor banci foarte importante pentru intreg sistemul romanesc. In alta logica insa, o conversie a creditelor in moneda nationala poate fi o solutie care sa-i protejeze pe cei care au imprumuturi de eventuale fluctuatii ale cursului valutar. Important este insa sa se ajunga la un acord cu bancile, astfel incat costurile acestei conversii sa fie impartite. Unele banci au facut primul pas in acest sens, propunandu-le clientilor un curs mai mic cu aproximativ 10% – 15% decat valoarea actuala. Totusi, nu vreau sa epuizam problema fara a remarca interventia foarte buna a BNR-ului asupra pietei valutare, care a rezolvat isteria legata de francul elevetian. Practic, leul a recuperat aproximativ jumatate din cat pierduse atunci cand cursul a explodat: francul a scazut cu aproape 40 de bani pe parcursul a doua – trei saptamani. In afara acestor solutii punctuale, cred ca Parlamentul are obligatia de a adopta un act normativ care sa prevada aplicarea Directivei 17 pe 2014 a Parlamentului European care prevede introducerea unui mecanism de actiune atunci cand exista fluctuatii mai mari de 20% a cursului valutar. Logica de la care se porneste este aceea ca bancile nu trebuie sa castige din crestera cursului, ci din dobanzi si comisioane. Tinta este ca, pana in 2016, deci in actualul ciclu legislativ, aceasta lege sa fie finalizata si trecuta prin Parlament.