Noutati :

Interviu cu deputatul PSD de Timis, Catalin Tiuch: Incerc sa aduc Recasul pe harta de interes turistic a Romaniei!

23 aprilie, 2014 - 02:52 PM
Autor: Liliana Iedu      
Categorie: INTERVIU
4

TIMISOARA. Deputatul PSD de Timis, Catalin Tiuch vorbeste intr-un interviu, pentru opiniatimisoarei.ro, despre activitatea sa din Parlamentul Romaniei, dar si despre unele proiecte pe care le are pentru Timis, printre acestea dezvoltarea turistica si rutiera.

A trecut aproape jumatate de mandat, din primul dumneavoastra mandat de parlamentar. Ce s-a schimbat intre timp?
– E foarte greu, in primul rand naveta e grea. Nu ma asteptam ca naveta la Bucuresti sa ma afecteze asa mult si sa insemne atat. In al doilea rand, activitatea in sine in Parlamentul Romaniei, afecteaza in mod direct intreaga Romanie, nu numai colegiul pe care eu il reprezint. Afecteaza segmente largi de populatie. Actele normative, in general, afecteaza profesii, afecteaza segmente largi ale societatii romanesti, lucru cu care eu nu eram obisnuit. Eu am ajuns in Parlament dupa 3 mandate de consilier judetean , lucru care m-a facut sa invat si sa inteleg ce inseamna actul birocratic si ce inseamna birocratia, o birocratie de altfel necesara pentru functionarea statului si a institutiilor. E o responsabilitate mult mai mare fata de ceea ce am avut aici.

Dar munca de parlamentar inseamna mult mai mult…
– Asa e, am fost la Oslo intr-o delegatie parlamentara. Eu lucrez in turism de aproape 18 ani, deci am vazut multe, dar in calitate de membru al Comisiei de Politica Externa am avut acest prilej, de a merge la Oslo. Exista perceptia ca o astfel de delegatie parlamentara nu face altceva decat turism, lucruri nereale. Vizita la care eu am participat a fost extraordinara. Am avut intalniri cu membri ai Parlamentului norvegian, cu conducerea Parlamentului norvegian, cu membri ai Comisiei de Politica Externa si Aparare, cu reprezentanti ai Ministerului de Externe si ai celor care gestioneaza ‘fondurile norvegiene’. Exista un program cu fonduri norvegiene, unde Romania e pe locul doi la absorbtie, avem 306 milioane de euro pe care ii putem folosi, nerambursabili 100%. O mare parte din bani au venit in Romania, pentru renovarea de cladiri istorice. Mai sunt fonduri pentru energie regenerabila, pentru energie geotermala. Timisoara sta pe o punga de apa termala. Daca am lua apa asta termala si am introduce-o in Colterm, la 80 de grade, am putea reduce consumul de energie foarte mult, cu pana la 60%. Tot la Oslo am mai participat la o receptie data de Ambasada in care au fost premiati cetatenii romani integrati si cu rezultate deosebite in Norvegia. Sunt oameni, romani care au ajuns in top: cercetatori, profesori universitari, oameni care au facut cariera acolo. Au plecat unii din Timisoara, sunt multi timisoreni acolo. E o domana din Timisoara care a mers in Oslo si a infiintat catedra de Studii de Controlul Calitatii. Aceasta doamna conduce un masterat si nu orice masterat, ci masteratul cu cei mai multi studenti de la Universitatea din Oslo. Am gasit acolo o echipa de concetateni foarte activi si care performeaza in Norvegia.

Cu toate acestea, Colegiul electoral pe care il reprezentati in Parlament conteaza mai mult?
– Colegiul meu, colegiul pe care eu il reprezint in Parlament, beneficiaza de intreaga mea atentie, adica sunt proiecte, sunt lucruri pe care incercam sa le dezvoltam aici, alaturi de alte localitati adiacente colegiului. Voi incerca sa dau niste exemple. In partea aceasta de tara stam cel mai prost din punct de vedere al asociativitatii.

In ce sens?
– Adica nu avem constituite Grupuri de Actiune Locala (GAL), asa cum sunt in zona Moldovei, in zona Olteniei. Neavand aceste Grupuri, nu am putut sa accesam niste fonduri, poate pentru ca politicul nu este atat de puternic cum este in Moldova  sau in Oltenia, poate pentru faptul ca nu s-a impus nimeni si ideea ca fiecare se descurca nu i-a facut pe primari sa caute surse de finantare si sa incerce sa se descurce altfel. Astfel ca, in primul an si jumatate de mandat, am reusit sa pun la masa toti primarii si mediul privat, astfel incat am reusit sa constituim nu unul, ci doua GAL-uri in zona aceasta de centru, unul care se numeste Colinele Recasului si unul care se numeste Timisul de Centru. Acestea sunt constituite pe partea de Nord si de Sud a municipiului Timisoara, astfel incat imbratiseaza, ca sa zic asa,  Timisoara. Am realizat ca sunt niste proiecte foarte mici care, nefiind facute, au oprit dezvoltarea municipiului si a zonei metropolitane, a zonei adiacente municipiului Timisoara.

Cum ar fi…
-Am sa va dau cateva exemple: de jur imprejurul Timisoarei, toata perioada aceasta, ’90 si ceva – 2013, am plans si am urlat, noi timisorenii si timisenii, in general, ca Timisoara nu are o centura care ar fluidiza traficul. Poate ca o centura e vitala pentru traficul greu si pentru a scoate traficul din oras. Desi, foarte putine TIR-uri ocolesc Timisoara pentru ca vin sa aduca sau sa ia marfa din oras. Nu avem inca un centru intermodal, abia acum, in sfarsit e pe un drum bun si sunt convins ca se va face in  urmatoarea perioada. In Timisoara, toate depozitele si centrele mici sunt in interiorul orasului, astfel ca TIR-urile vin, incarca, descarca si pleaca. Nu e atat de folosita centura acum, dar e nevoie de ea foarte mare pentru fluidizarea traficului de calatori, pentru fluidizarea micului trafic, astfel incat, daca ar exista drumuri de legatura intre Sacalaz si Sanmihaiu Roman,  toata zona din jurul Sacalazului sa poata sa mearga la strand la Sanmihaiu German, fara sa ocoleasca prin Bobda sau prin Timisoara. E un drum de 5 km care scurteaza un drum cu masina de doua ore. Daca intri dinspre Sacalaz in Timisoara, traversezi Timisoara, iesi pe Sagului spre Sanmihaiu Roman, faci cam doua ore. Ei bine, daca ai avea un drum de 5 km catre Sacalaz, care e un drum comunal… In sfarsit, astfel de probleme micute, dar care rezolva o dezvoltare si o prosperitate a oamenilor din zona, trebuie rezolvate.

Acest drum face parte dintre acele drumuri care anul trecut au devenit drumuri judetene?
-Drumul acesta, din 2013 a fost trasferat catre Consiliul Judetean Timis Era acolo o problema, acest drum, o bucata era pe teritoriul Sanmihaiului Roman, iar cealalta bucata pe teritoriul Sacalazului, iar la mijloc, o bucata de 20 de metri, un pod, peste un canal, care era al nimanui, nu aparea nici macar in Cartea Funciara. Cele doua comune au transferat drumul catre Consiliul Judetean, CJT l-a prins in programul de asfaltari, urmand sa il scoata la lictatie si sa  rezolve aceasta chestiune. Mai departe, de la Sanmihaiu Roman se ajunge mai repede in Chisoda – Giroc pe drum asfaltat, apoi Giroc – Urseni, sunt acolo vreo 3 km, apoi se ajunge pe drum asfaltat in Mosnita, mai sunt 2 km pana in Bucovat, iar din Bucovat in Remetea e drum asfaltat…

La Remetea e deja centura aproape
– Da, de la Remetea se ajunge direct in centura, apoi pe autostrada. Exista variante, un inel pentru masini mici, pentru confortul cetateanului. Confortul cetateanului poate fi rezolvat cu 8-10 km in jurul Timisoarei. Acesti kilometri rezolva multe probleme. Si CJT si presedintele Titu Bojin au inteles utilitatea acestui demers si au demarat, impreuna cu primarii, o campanie de transfer a acestor mici portiuni de drum catre Consiliul Judetean. Sunt insa portiuni de drum si drumuri care nu vor fi transferate la Consiliul Judetean, sunt drumuri comunale, iar pentru acestea am creat aceste GAL-uri. Putem sa le asfaltam pe proiecte de dezvoltare rurala. Primarii pot face impreuna proiecte pentru dezvoltare durabila, ceea ce e foarte bine. E o alta sursa de finantare in zona.

Cu ce probleme vin oamenii la cabinetul parlamentar?
– Unii vin cu o gramada de probleme. De exemplu, am avut un caz in care un student a venit sa se planga si sa imi ceara sa il ajut ca cei din comisia de examinare sa ii ia in considerare ciorna pentru ca pe ciorna scrisese mai mult decat in lucrarea de examen. I-am spus sa se prezinte la urmatorul exameni si sa mai invete pana atunci. Oamenii vin cu probleme de serviciu, vin cu probleme personale foarte multe, vin cu probleme pe care nu au reusit sa si le rezolve in instanta, apoi vin cu probleme legate cu terenuri, din ce in ce mai putin, e adevarat.

Care sunt cele mai importante initiative legislative pe care le-ati semnat?
– Cu initiativele legislative am avut o surpriza placuta sa vad ca societatea civila functioneaza bine. Am avut o initiativa legislativa pe care regret acum ca am semnat-o. Si daca ar fi existat un mecanism de consultare mai bine pus la punct intre ales si societatea civila, probabil ca as fi fost mai bine informat. A venit un coleg la mine si mi-a explicat o initiativa a lui de armonizare a legislatiei intre consumator si liber-profesionisti, cei care sunt si cei care nu sunt autorizati, fara sa stiu ca in spatele acestei initiative, care eu cred ca a fost de buna intentie,  exista multe procese pe rol. Litigii intre acesti liber profesionisti si banci, in care oamenii au castigat in fata bancilor. Eu chiar cred ca statul nostru e destul de slab in reglementarea relatiilor intre cetatean si banci. Abia acum, in 2013, Guvernul Ponta a inceput sa vina cu niste masuri de cooperare cu Banca Nationala, dar pana acum, in 23 de ani, singurii care au tinut sistemul au fost cei de la Banca Nationala, iar Banca Nationala are responsabilitati fata de Romania, nu fata de cetateanul roman. Am fost contactat de cetateni care au castigat in instante, care mi-au spus, foarte revoltati, despre aceasta initiativa, pana le-am explicat ca nu am cunoscut speta. Nu a trecut aceasta initiativa, cei mai multi dintre semnatari nu mai sustinem initiativa aceea. Nimeni nu s-a gandit ca e in defavoarea cetateanului, toata lumea s-a gandit doar sa reglementeze o situatie nereglementata.

Sa ne intoarcem putin „acasa”. In Colegiul pe care il reprezentati se regaseste zona Recasului. Ce se poate face pentru aceasta?
– Incerc sa aduc Recasul si zona Recasului pe harta de interes turistic a Romaniei, sa transform Recasul intr-o localitate de interes national sau judetean, astfel incat oamenii de acolo sa poata sa se dezvolte din punct de vedere turistic. Cramele sunt vizitate anual de 200.000 de turisti, in conditiile in care nu e un punct turistic promovat la nivel national. Am avut discutii si am fost acolo cu presedintele Autoritatii Nationale de Turism (ANT) care isi doreste foarte tare promovarea Recasului, si-a aratat disponibilitatea de a promova Recasul, de a aduce acolo un festival de vin national.

Asta era urmatoarea intrebare, ce se poate face pentru Recas pentru a fi promovat turistic?
– Crearea si finantarea, din bani de la bugetul de stat, a unui infocentru turistic in centrul Recasului, dar si promovarea unui drum al vinului de la Recas pana la Buzias. Dealurile din jurul Silagiului sunt producatoare de vin inca de pe vremea romanilor, sunt pomenite in cronicile romane ca producatoare de vin. Un astfel de drum al vinului si infrastructura rutiera care sa faca legatura cu zona montala a judetului, spre Masloc, Petrovaselo, Sarlota, satul circular care inca se mai pastreaza… E o zona in care se poate zbura cu deltaplanul. Sunt lucruri care pot fi dezvoltate turistic.

Cand vom avea un Festival National al Vinului la Recas?
– Eu am vorbit chiar saptamana aceasta si am luat formularele de la ANT si urmeaza sa ma duc la ei, apoi sa vina cei de la Recas cu propunerea la ANT. Sa spuna cand le pica bine si sa ne punem de acord. In mod sigur, hotarat, il facem anul acesta. Vor fi formatii de muzica, producatori si firme din toata tara. Ar fi frumos sa fie ceva mai cochet.

Rating

  • 4comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. auzi ma la asta!! nu ti-ar fi ma rusine? esti mare parlamentar de recas si inca nu te-a vazut nimeni sa dai pe acolo…dar la timisoara esti toata ziua

  2. Un deputat cu initiativa. Bravo!
    Mult succes in realizarea proiectelor.

  3. am citit articolul crezand ca e vb de Axinte de la Vacanta Mare. m-am inselat.

  4. Ati uitat de Uliuc?
    Oamnenii de acolo isi repara singuri drumul…
    Poate aveti curajul sa mai veniti sa cereti ajutorul pentru alegeri