Noutati :

Interviu cu Alexandru Barboi, Capitania Portului Timisoara: Bega va fi ca o balta lunga si cuminte pe care o sa creasca balarii

1 martie, 2015 - 10:02 AM
Autor: Roxana Deaconescu      
Categorie: INTERVIU
6

Alexandru Barboi este capitan de port specialist la Capitania Portului Timisoara de sapte ani. A navigat pe ape vreme de 8 ani, de la Oceanul Inghetat pana la Oceanul Indian. Are 56 de ani si de 34 lucreaza in domeniu, fiind pasionat de vele. A terminat Facultatea de Electromecanica, a lucrat si in flota maritima, a fost mecanic-sef pe un petrolier de 150.000 de tone. Intr-o vreme a fost proprietar al vaporului Pelican din Timisoara, insa a renuntat pentru ca nu avea timp sa se ocupe de afacere. Nu detine nicio barca in prezent, dar se poate mandri ca a verificat tehnic podurile de la Cernavoda si Borcea, dar si structura de rezistenta de la Casa Poporului.

capitan alexandru barboi capitania portului timisoara 1

 

 

Timisorenii au cam uitat ca exista Capitania Portului Timisoara. Care mai este rolul acestei institutii?

Eu cred ca timisorenii adevarati stiu ca exista, toti trec pe langa canalul Bega, vad ambarcatiunile, vad lucrarile care se executa. Timisoara isi datoreaza existenta canalului Bega, daca n-ar fi fost canalul, istoria Timisoarei ar fi avut o cu totul alta intorsatura.

Va amintiti de vremurile bune, cat de importanta era Timisoara pe harta? Avem totusi primul canal navigabil din Romania…

In Timisoara se stabileau preturile la grane, zona Banatului a fost o zona bogata in grane. Austria se baza foarte mult pe productia de grane din zona noastra si tot exportul se facea pe calea apei. Bega era principala cale de transport a produselor, transportam de la grane pana la lemn. Si Dunarea a avut aportul ei, insa ca si canal navigabil nu exista altul, ulterior s-a construit Dunare – Marea Neagra sau Poarta Alba – Midia Navodari. Daca ne gandim la UE, primele semne de uniune a statelor europene s-au vazut in Sulina, unde s-a inregistrat Comisia Dunarii.

Portul Timisoara era deosebit de important la acea vreme. Ce mai inseamna acum?

S-au facut cativa pasi chiar indrazneti pe linia redeschiderii navigatiei pe canalul Bega. Speram ca intr-un an si jumatate sa se vada efectiv roadele acestor demersuri.

Se discuta deja de multa vreme de redeschiderea navigatiei pe Bega. Cum colaborati cu Primaria Timisoara?

Eu colaborez bine cu toata lumea. Desi si ne ocupam cu siguranta navigatiei si tot ce inseamna canal Bega si malurile lui, niciodata n-am pus piedica vreunei institutii sau vreunei persoane care a vrut sa faca ceva pentru Bega. Insa ar fi bine sa tina cont poate putin mai mult pe experienta pe care o avem noi la Capitania Portului, pentru ca nu face decat sa-i ajute.

Bega a fost decolmatata acum cativa ani, insa e tot mai murdara, mai ales ca ecluza de la Sanmihai inca nu a fost reabilitata. S-au investit banii degeaba?

N-as putea sa spun asta, eu pot sa spun ca atata timp cat nu exista navigatie, colmatarea se face intr-un ritm foarte foarte rapid.

Spuneati ca intr-un an si jumatate am putea vedea din nou Bega navigabila. Ce ar trebui sa stie timisorenii care au auzit atatea si atatea promisiuni?

Statiile pentru transportul in comun pe canal sunt aproape gata, urmeaza o noua licitatie pentru vaporasele care sa-i transporte pe Bega si, in acelasi timp, trebuie rezolvata problema personalului navigant. Noi ne ocupam cu siguranta navigatiei, verificam tot ce inseamna personal navigant si instalatii plutitoare – nave, toata gama de ambarcatiuni.

Deci credeti ca sunt fezabile aceste vaporase pentru Timisoara. In ce masura ne-ar ajuta transportul in comun pe Bega? In ce masura ar descongestiona traficul din oras?

Foarte mult, am scris o carte care a aparut in urma cu doi ani, in care am explicat toate masurile necesare pentru deschiderea navigatiei pe Bega, inclusiv transportul in comun. Am facut si un studiu de cost-beneficiu. Daca s-ar fi tinut cont in totalitate de tot ce am scris acolo, cred ca reusita era suta la suta.

Ati pus acest studiu la dispozitia autoritatilor locale, a Primariei Timisoara si a Administratiei Bazinale de Apa Banat?

Da, toata lumea il stie, insa nu stiu in ce masura l-au consultat. Transportul este rentabil, fara discutie. Pe langa partea economica, mai este foarte interesanta partea de poluare, dupa aceea importanta evitarii accidentelor, a aglomeratiei pentru transportul in comun in Timisoara. Sunt o gramada de beneficii pe care le aduce acest transport pe Bega, inclusiv decolmatarea canalului in mod relativ natural.

Vorbeati de costuri. Cat de mari ar fi costurile pentru implementarea acestui transport pe Bega?

Banii vin de la Uniunea Europeana, din cate am inteles, si pentru vaporase. Eu am intocmit caietul de sarcini pentru vaporase, sunt foarte multe conditii pe care trebuie sa le indeplineasca acestea.

Stiu ca reprezentantii Primariei Timisoara spuneau ca isi doresc vaporase ecologice. Nu ar fi prea scumpe?

Noi ne-am trezit ca suntem buricul pamantului in ecologie, nu exista vapoare de transport in comun de gabaritul acesta ecologice aproape nicaieri in lume. Exista tot felul de incercari pentru vapoare care au propulsie electrica, dar chelului tichie de margaritar ii lipseste. Asa se pune problema la noi. Din experienta pe care o am, faptul ca navighez anual pe canale in toata Europa… am vazut ce se intampla acolo. Noi suntem in urma cu 200 de ani in toate domeniile, dar vrem sa ne punem, cum spuneam, tichie cu margaritar. Costul unor nave electrice de transport pasageri este foarte ridicat, intretinerea lor la fel.

Cat de ridicat?

Vorbim de milioane de euro pe bucata. In vaporase incap 50 – 70 de persoane. Apropo de ideea aceasta, ce ecologisti suntem noi sa luam vapoare care sa nu polueze deloc Bega? Suntem in urma cu 200 de ani, dar noi trebuie sa dam drumul la navigatie. Alte orase europene mult mai dezvoltate decat Timisoara, diferenta este enorma, nu si-au pus niciodata aceasta problema. Sunt de acord, nu trebuie sa polueze, aceste vapoare au sistemul de propulsie de asa natura incat nu polueaza, sunt motoare in executie navala, consumul este foarte mic. Ele trebuie sa corespunda anumitor norme, motoarele lucreaza in conditii deosebite fata de cele care lucreaza pe uscat. Vorbim inclusiv de conditii de vibratie, temperaturi, umiditate, dar si de durata de viata.

Am inteles ca pana la urma si cei din primarie si-au insusit aceasta parere, ca nu trebuie neaparat vaporase electrice. Eu, daca as fi proprietarul Timisoarei, nici prin minte nu mi-ar trece sa cumpar ceva atat de costisitor, care inca nu are o experienta deosebita. Eu, personal, nu stiu sa fie vaporase electrice la capacitate mare. Am auzit ca ar fi ceva prototipuri, dar pleaca de la 2 milioane de euro bucata.

Nu sunt prea mari vaporasele cu peste 50 de locuri pentru Bega?

Nu sunt mari deloc. Pelicanul care naviga pe Bega acum cativa ani avea aproape 25 de metri, iar aceste vaporase o sa aiba in jur de 17 metri, deci sunt mai mici. Francezii au demarat cu putin timp in urma un proiect pentru transportul persoanelor pe Sena. Am avut discutii cu anumite persoane implicate in proiectele primariei, am stabilit un numar de 8 statii de vaporetto, acum sunt 9, dar una dintre ele a fost pusa dupa podul Modos, exact in zona unde este deversarea pluviala a Timisoarei, miroase destul de urat. Statia este pusa exact in calea apei, nu stiu ce o sa mai deverseze acolo. Le-am spus de 8 statii, mi-au spus ca vor sa faca 19, pe Sena, cat e Parisul de mare sunt doar 5 statii. Mai mult de 8 nu vad rentabilitatea lor. Bega are aproape 30 de metri latime, vapoarele de 17 metri lungime si o latime de 5 – 6 metri sunt perfecte.

Statiile actuale, care s-au facut prin proiectul de reabilitare a malurilor Begai, cu fonduri europene, sunt potrivite pentru aceste vaporase de care vorbiti?

Statiile actuale au niste probleme de proiectare care trebuiesc rezolvate inainte de punerea lor in functiune, sunt prea intrate in mal. Un vaporas nu se poate apropia decat daca are in jur de 6-7 metri… O solutie ar fi degajarea malului in asa fel incat sa incapa vaporasele, se poate lua din zona de mal de acolo, de langa statii, din baza malului. Solutii se gasesc, insa e bine sa le faci de la inceput functionale aceste statii.

Transportul in comun ar mai lasa loc si altor ambarcatiuni pe Bega?

Sigur ca da, normal trebuie sa fie un furnicar pe Bega. Ganditi-va in ce conditii grele s-a navigat inainte si cat de multe nave erau, ganditi-va cate persoane foloseau transportul in comun pe Bega, ajunsesera la aproape jumatate de milion de persoane pe an in 1944.

De cate vaporase pentru transportul in comun are nevoie Timisoara?

Eu spun ca Timisoarei ii ajung doua vaporase, am inteles ca o sa fie 7. Deocamdata sunt suficiente, Bega are 8 kilometri navigabili in Timisoara.

Capitania Portului ar trebui sa puna la punct un Regulament pentru navigatia pe Bega. In ce stadiu ati ajuns cu el?

Regulamentul pentru navigatie pe Bega l-am facut acum aproape 3 ani, l-am trimis pentru publicare in Monitorul Oficial, dar mi s-a trimis inapoi pentru reactualizare intrucat face referire la Regulamentul pentru navigatie pe Dunare, iar articolele care erau trecute in acesta s-au modificat ca si numar, ca si rand, asezare in pagina. Acum lucrez la actualizare.

Ce presupune mai exact acest regulament?

Acesta presupune foarte multe, incepand de la sistemul de navigare pana la sistemul de supraveghere, inclusiv partea de semnalizare. E ca si cum am fi pe o autostrada care trebuie sa aiba tot ce tine de controlul si siguranta celor care o folosesc. Cam asta inseamna Regulamentul de navigatie. E nevoie de semne de navigatie pe malurile Begai. Conform Ordonantei de Guvern 22 din 1999, malurile Begai ar trebui folosite numai pentru siguranta navigatiei, pentru semnalizarea circulatiei, pentru accesul la Bega. S-au facut tot felul de investitii si sper ca o sa-si arate eficienta si frumusetea pe viitor. Pe langa aceste investitii, trebuie sa putem si monta semnele de navigatie acolo unde trebuie puse.

Ne spune si ce tip de ambarcatiuni pot sa circule pe Bega, cu ce viteza?

In acest regulament sunt date toate conditiile, pe Bega pot naviga toate tipurile de ambarcatiuni in conditiile in care respecta regulamentul. Piedici o sa se puna celor care transporta produse periculoase. In rest, cei care corespund gabaritului si vitezelor impuse pe Bega pot naviga fara niciun fel de problema. Ceea ce trebuie sa le punem insa la dispozitie sunt semnalizarile, trebuie sa le dam facilitati. Ne gandim ca o sa vina straini cu barci sa viziteze Timisoara, dar noi trebuie sa le punem la dispozitie apa, curent, combustibil si o paza. Ar trebui facute niste marine, dar daca nu se fac, ambarcatiunile pot foarte bine sa stea acostate la mal in zona centrala, n-ar deranja deloc navigatia. Am navigat anul acesta prin Marea Nordului, am trecut 30 de kilometri prin Amsterdam, e o navigatie infernala, m-am dus pana in sudul Frantei, care poate fi strabatuta de la nord la sud si de la est la vest pe canale, are peste 8.000 de kilometri de cai navigabile interioare. Noi nu avem nimic in afara de canalul Dunare – Marea Neagra si Poarta Alba – Midia Navodari, si alea facute de Ceausescu. Bega are 44 de kilometri navigabili pe teritoriul Romaniei si in Timisoara aproximativ 8 kilometri. Acolo n-am avut niciodata sentimentul ca pot sa-mi las barca undeva si sa ma trezesc cu ea sparta sau distrusa, am avut toate facilitatile oferite de catre cei care se ocupa de caile navigabile franceze. Am trecut prin aproximativ 230 de ecluze de la nord la sud, nu prin 2 cate avem noi… ecluza o deschideam cu telecomanda.

Sunt legale plimbarile cu sky-jet-ul pe Bega?

Nici plimbarea cu sky-jet-ul nu este ilegala, problema este ca este ilegala plimbarea cu orice ambarcatiune care depaseste viteza de 12 kilometri si 5 kilometri sub poduri. Daca ii pui sa mearga cu 12 kilometri pe ora si 5 km sub poduri nu mai vin. Tot noi trebuie sa dam si amenzile, sunt destul de mari. Pe langa asta, le putem retine si carnetele de conducere si certificatele de inmatriculare ale ambarcatiunilor. Trebuie sa aiba si carnet de conducere pentru sky-jet, daca n-au carnet de conducere sau n-au ambarcatiune inmatriculata, risca dosar penal. Am dat o singura amenda, in momentul cand a luat foc Pelicanul, am amendat proprietarul pentru ca nu avea pus la punct sistemul anti-incendiu. Legile sunt foarte clare, sper sa nu fiu pus in postura sa le aplic in acest domeniu. Am incercat sa nu dau amenzi, sa nu impun anumite restrictii, dar trebuie sa-i si educam pe oameni. Daca o sa depaseasca limitele legale, n-o sa scape. Sper sa avem o navigatie civilizata.

Cine ar trebui sa se ocupe de toate aceste detalii?

La noi trebuie sa existe o administratie zonala a canalului Bega, din punct de vedere legal. In momentul de fata, administratorul canalului Bega este Ministerul Transporturilor, prin Administratia Nationala de Cai Navigabile Interioare. Local, nu se ocupa nimeni de Bega. Ar trebui infiintata aceasta administratie a canalului, care poata sa aiba membri si din Apele Romane, din Consiliul Judetean, din Primaria Timisoara, din Ministerul Transporturilor. Atunci ar exista un responsabil care sa absoarba fondurile, sa le foloseasca si sa raspunda de Bega.

Putem vorbi de navigatie pe Bega pana nu avem acest administrator?

La noi se poate… se incep foarte multe investitii, apoi se revine asupra lor… sper ca pana cand ies la pensie, mai am 5 ani, sa se faca ceva ce nu s-a facut in ultimii 50 – 60 de ani. Bega nu mai este navigabila de dupa Al Doilea Razboi Mondial, de prin 1958, cand s-a pus problema politica intre Romania si Iugoslavia, cand s-au construit cazematele in jurul granitei si s-a sistat legatura dintre Bega – Tisa si Dunare.

Spuneati ca in aproape 2 ani ne putem plimba cu barcile pe Bega, cand ne vom plimba cu ele pana la sarbi?

E nevoie de finalizarea lucrarilor la nodurile hidrotehnice, la Sanmihai si la Uivar. Este o problema la Sanmihai, nu sunt bani probabil, daca reusim sa obtinem niste fonduri si sa punem in functiune nodurile hidrotehnice, e ca si cum am avea calul. Pe langa calul acesta putem sa gasim o gramada de potcoave, putem sa infrumusetam malurile, sa punem pomi, sa punem lumini, sa facem alei si piste de biciclete, dar trebuie sa avem canalul functional, pentru ca daca nu-l vom avea, Bega va fi ca o balta lunga si cuminte pe care o sa creasca tot felul de balarii… ce sa mai vezi?

Pana la urma, fara nodurile hidrotehnice, vaporasele pot circula in Timisoara fara probleme? Au loc sa intoarca, avem unde sa acosteze?

Sigur ca da, intorc oriunde in loc, ele pot acosta si la statiile de vaporetto, sunt destule. Uniunea Europeana pune un accent extraordinar pe un transport alternativ celui rutier, care polueaza, care produce accidente, dar trebuie sa stii cum sa iei aceste fonduri, sa ajungi cu Bega la o clasa de canal care sa iti permita sa iei fonduri serioase si sa le administrezi in asa fel incat sa dezvolti toata zona. E nevoie de cineva care sa inteleaga tot acest mecanism. Acum fiecare isi da cu parerea, eu nu zic ca ma pricep cel mai bine, dar pot sa pun si eu umarul acolo, daca se tine cont de asta. Daca nu, observ de fiecare data efecte care dauneaza teribil dezvoltarii zonei.

Au loc vaporasele sa treaca pe sub podurile de peste Bega?

Este o problema foarte mare, podul de la Michelangelo trebuia sa fie ridicat cu 2 metri ca sa poata sa inlesneasca navigatia pana la Uzina de Apa. Distanta de la linia de plutire la baza podului a ramas de 2,60 metri, vaporasele nu sunt inca licitate, dar trebuie sa corepunda acestor norme… asta este una din probleme. Podul nu a fost ridicat, a fost lasat pe pozitia pe care a fost. Este singurul pod de peste Bega care are aceasta problema. Existau solutii tehnice, am vorbit si cu un proiectant de poduri recunoscut in zona noastra, am fost cu el si la fostul primar Gheorghe Ciuhandu, la acea vreme, cand s-a facut proiectul… atunci s-a stabilit ca o sa se faca tot ce se poate. Proiectul a fost adus intr-o stare din care n-au mai dat inapoi… asa cum a fost facut si cel de la Ghiroda, de exemplu. Un pod care blocheaza o eventuala navigatie… noi trebuie sa ne gandim la canalul asta, care are 200 si ceva de ani, ce o sa se intample cu el si peste 100 de ani, sa construim in asa fel incat sa nu-l blocam, sa nu-l distrugem, poate cei care or veni dupa noi o sa fie mai buni.

Poate o sa spuna: daca initial s-a construit canalul pentru transportul de marfuri de la Faget pana in Austria, hai sa facem si noi canalul navigabil de acolo! Am auzit foarte multe voci care spuneau ca nu se poate face canalul navigabil de la Faget in aval, sunt cele mai mari ineptii. In cartea pe care am scris-o am dat exemple concrete despre ce inseamna navigatia in Europa de astazi. In Polonia, de exemplu, sunt doar bucati de canal, iar intre ele, navele sunt transportate pe calea ferata. Noi avem tot ce ne trebuie, dar tratam totul cu dezinsteres si in necunostinta de cauza.

In ce conditii pot naviga timisorenii pe Bega? Daca eu vreau sa cumpar o barca, de unde pot sa obtin un permis de barca? Cati timisorenii au astfel de permise?

Avem aproximativ 1.500 de timisoreni cu permise de barca. Nu sunt multi, putini dintre ei navigheaza aici, majoritatea se duc in alte parti, ar veni cu placere aici daca ar fi conditii. Avem aproximativ 400 de ambarcatiuni de agrement inmatriculate. Numai 10% dintre ele sa fie tinute in Timisoara, ganditi-va ca am avea permanent 40 de ambarcatiuni pe Bega. Sunt de modele destul de diferite, sunt unii care au si ambarcatiuni de lux. Nu le scot pe Bega, dar ar veni cu placere. Se duc sa navigheze in Mediterana, in Marea Nordului, in Marea Neagra, pe Dunare, pe Rin.

Ar urma sa fie o stabilita o taxa pentru cei care vor dori sa vina cu barcile pe Bega?

Esential este sa atragem turistul. Daca el vine si acosteaza la mal Timisoara, cu siguranta o sa se duca sa cumpere ceva, sa consume ceva. Nu trebuie sa punem taxe turistului, mai ales turistului strain. Chiar am discutat cu cei din primarie si am stabilit sa facem un proiect de hotarare, dar acesta s-ar referi la cei care isi tin ambarcatiunile la mal, pentru o anume perioada de timp. Una este sa vina cineva sa tina o barca de 5 metri si sa se duca cu ea in agrement si alta este sa faca transport comercial sau sa faca un restaurant pe ea. Primaria trebuie sa castige bani, nu pot fi lasati sa stea in mijlocul orasului degeaba. Una este agrementul si alta este afacerea, pentru asta trebuie instituite niste taxe pe zonele de canal, in functie de nave. M-am uitat la toate preturile, acestea difera in functie de lungimea navei, in functie de perioada in care sunt lasate la mal. Urmeaza sa discutam cu Consiliul Local, nu vrem sa speriem turistii, dar nici sa-i lasam pe cei care vor sa-si dezvolte afaceri in centrul Timisoarei sa ocupe aceasta zona minunata. In niciun caz nu se pune problema de taxa de navigatie, acestea sa percep de catre Capitanie pentru navele care desfasoara activitati comerciale.

Putem discuta deci si de transport de marfuri pe Bega?

Sigur ca da, trebuie sa fie si acesta un punct esential in dezvoltarea Begai. Langa noi, la Zrenjanin, exista un santier naval care a construit nave care au navigat in toata lumea. Noi, in zona Banatului, am facut aproape tot ce era necesar pentru constructia de nave de la Constanta. Toate corpurile de iluminat in executie navala s-au facut la noi la Elba, motoarele electrice in executie navala s-au facut la Electromotor, inclusiv robotii de bucatarie s-au facut la Electrotimis, Electrometalul a fabricat masini, unelte, motoarele navale de propulsie s-au facut la Resita, macaralele pentru platformele maritime s-au facut la Bocsa si la Timisoara. Si as putea continua foarte mult. Deci, am avut o industrie orientata catre transportul naval foarte bine pusa la punct. Din pacate, ne-a lipsit si un port in care puteam construi nave, nu trebuiau sa fie foarte mari, dar nave de 600 – 700 de tone si poate chiar mai mari s-ar fi putut construi la noi. Ar fi fost un avantaj care ar fi dat de lucru oamenilor, nu s-ar fi distrus si industria timisoreana. Eu am lucrat la Registrul Naval Roman si actualmente inca fac parte din Serviciul care tine de acesta, de peste 20 de ani. In timpul acesta am supravegheat din punct de vedere tehnic toate obiectivele importante care s-au construit in Romania, inclusiv podurile de la Cernavoda si de la Borcea, toata structura de rezistenta de la Casa Poporului. Personal, am verificat de la cap la coada podul de la Lipova, pe 4 benzi de circulatie. Ca sa nu vorbesc de restul combinatelor care au fost construite la noi pentru straini. Din punct de vedere industrial, s-a construit enorm in zona noastra. Din pacate, am ramas cu investitori putini si lumea nu prea mai are unde sa mearga sa-si gaseasca de lucru.

Rating

  • 6comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. Excelent interviul.Ce bine ar fi sa-l citeasca atotstiutorul (primatul).Pentru directorii lui articolul trebuie tradus(puterea lor de intelegere nu se ridica la nivelul interviului).

  2. Un interviu fara valoare, o manipulare ordinara ce incearca sa vanda niste vapoare imense si inutile, justificat cu date tehnice ce nu corespund realitatii, dat de un asa-zis capitan – fost informator al securitatii Ceausiste, actualmente functionar public spagar, care fraudeaza licitatii publice la PMT si CJ (dovedit dar inca necondamnat),,, Ce nu va spune capitanu’ Barboi este ca,,, cu cat mai mare vaporu’, cu atat mai mare si spaga lui… si asta-i tot ce conteaza pentru acest spagar fara onoare si fara valoare.

  3. Prin anul 1996 am depus la Primaria Timisoarei un proiect pentru revigorarea navigatiei turistice pe Bega. Pe vremea aia aveam o firma de construit ambarcatiuni si chiar am construit, unele si pentru export. Intr-u cat ma pricep doar la partea tehnica nu si la ceea ce se numeste o afacere, am pierdut foarte multi bani si a trebuit sa inchid firma. Este o poveste mai lunga care oricum nu este relevanta. Si acum am in computer proiectul unui hidrobus de 50 de persoane pentru Bega, care respecta si inaltimea de 2,5 m pentru trecerea pe sub podul Michelangelo. Chiar am vrut sa deschid un mic santier naval in Timisoara dar resursele pentru asa ceva pot fi doar in vise.
    Pentru un timisorean de vaza am proiectat si am consiliat constructia unui yaht cu vele cu care 2 ani la rand s-au facut iesiri in Marea Neagra. Eu nu am iesit ca aveam un cumnat in RFG iar in vremea lui NC asta era echivalentul unei crime.
    Sunt convins ca se poate redeschide navigata pe Bega si am chiar niste idei pentru a o ecoogiza acest lucru, adica sa-i punem tichia de margaritar pe capul proiectului, cu costuri minimale. De fapt acest lucru l-am discutat cu vreo 35 de ani in urma cu un profesor de la facultatea de constructii hidro din Timisoara dar a cam strambat din nas. Nu aveam pretentia la drept de proprietate, sau de autor, macar sa-l fi facut cineva, dar nimic.
    Asta este istorie, prezentul este plin de discutii, a caror rezultat vi-l spun de pe acum, va fi acelasi ca anu asta , ca anul trecut si ca di 1958.
    Teoretic ma cunosc cu domnul Barboi, un timp am fost colegi la aceiasi intreprindere, dar asta a fost cu 20 sau 25 de ani in urma. Desi nu doresc, vreau sa va spun ca va iesi dansul la pensie si lucrurile vor ramane ca-n tren.
    Va urez mult succes in realizarea acestor proiecte, care nu pot fi miscate de o singura persoana, ci de un colectiv multi disciplinar, in care cel putin doi sau trei oameni sa stie unde este prova unei nave.

    Toate cele bune Mircea Pardutiu

  4. Roxanica, ai facut o compilatie de toata jena a interviurilor cu acest domn aparute in ultimii 2 ani in OT, unele dintre afirmatiile facute fiind deja desuete. Inca o data ne-am dat seama de HAOSUL care exista la nivelul factorilor de decizie privind asa-zisul proiect de navigatie pe Bega. Chiar nu se gaseste nimeni care sa supervizeze si sa avizeze in mod responsabil realizarea acestui proiect? Cine va plati pentru erorile de conceptie finalizate cu erori de executie semnalate de cel intervievat?

  5. Buna ziua, as vrea sa incerc pe bega o barca pneumatica 3m lungime dotata cu un motor Suzuki de numai 2,5 CP. Dupa cum m-am informat la capitenia din Tulcea nu trbuie permis pina la 3 CP. Pentru Bega ce fel de acte sunt necesare ?
    Cu stima
    Pitzer

  6. AR FI BINE SA LUAM IN CONSIDERARE CE A SPUS DL. BARBOI ! MOMENTAN NU E NIMENI MAI IN MASURA SA- SI DEA CU PAREREA DESPRE ACEST PROIECT !!! IL CUNOSC F. BINE SI STIU CE SPUN ! ESTE UN PROFESIONIST IN MATERIE , SI CINE NU-L CUNOASTE , E BINE SA SE ABTINA ! CAND AM AFLAT DE CELE 7 ….VAPORETO ….. AM CAZUT DE ACORD CA SUNT SUFICIENTE DOAR DOUA , TREI !!! PTR. 7 NAVE AI NEVOIE DE CEL PUTIN 14 MEMBRI DE ECHIPAJ ! DE UNDE IN TM. ??? TREI SUNT LEGATE LA CHEU SI ALTE PATRU SUNT PE USCAT ! DECI , CE A VRUT DL. ROBU ????????