
TIMISOARA. S-a născut în inima Ardealului, a învățat în afara țării, dar a făcut cea mai mare descoperire a carierei sale la Timișoara.
Janos Bolyai s-a născut la Cluj-Napoca în 15 decembrie 1802 și era fiul scriitorului Farkas Bolyai și al Zsuzsannei Benko.
În copilărie a studiat limba germană, vioara și matematica sub îndrumarea tatălui. Părinții voiau să îl trimită să-și desăvârșească educația la Universitatea din Gottingen, dar nu aveau banii necesari, astfel că tânărul Janos a ajuns la Academia Militară de la Viena. Aici își continuă studiile și devine inginer militar cu grad de sublocotenent, și este repartizat ca genist în garnizoana de la Timișoara. Janos Bolyai rămâne în oraș timp de 3 ani și lucrează la fortificațiile orașului.
La 21 de ani face cea mai importantă descoperire a carierei sale.
„În anii în care a locuit la Timișoara a descoperit geometria neeuclidiană, la doar 21 de ani, în același timp cu Lobacevski (n.r. Nicolai Ivanovici Lobacevski) și Carl Friedrich Gauss, însă independent de ei.
Teoria sa a mers mult mai în profunzime și a reușit să demonstreze că ‘axioma paralelelor’ este independentă de celelalte axiome ale geometriei, concluzionând că, dincolo de geometria lui Euclid, există o nouă geometrie mai amplă, definită de Janos Bolyai ca ‘știința absolută a spațiului’, ‘geometrie hiperbolică neeuclidiană’, care ar putea corespunde structurii universului„, scrie medicul Adrian Bădescu în volumul Encyclopaedia Bannatica, Valori ale Banatului de la origini până la Imperiul Austriac.
Tânărul matematician avea să îi scrie tatălui său despre descoperire, într-o scrisoare trimisă în 3 noiembrie 1823.
„Am descoperit lucruri atât de minunate, încât am rămas uimit. Din nimic am creat o întreagă lume„, scria Janos Bolyai.
Tânărul i-a trimis scrisori lui Carl Gauss pentru a-i prezenta descoperirea sa, dar matematicianul german nu i-a răspuns niciodată. Astfel, Janos Bolyai și-a publicat cercetările în 1832, ca anexă denumită „Appendix”, la un tratat al tatălui său, intitulat „Tentamen juventutem studiosam”.
În 1826, tânărul Bolyai este mutat la Arad, fiind mai apoi transferat la Oradea, Szeged, Lemberg sau Ormutz, în grad de căpitan. În 1833 s-a pensionat și s-a retras la Târgu Mureș, unde a rămas până la sfârșitul zilelor. Aici avea să se și căsătorească cu Rozalia Orban, cea care îi dăruise și 2 copii. Cei doi au divorțat însă după 3 ani.
În ianuarie 1860, face o congestie pulmonară în urma unei răceli și se stinge din viață în ziua de 27 a acelei luni.
Fostul matematician are o stradă care îi poartă numele în Timișoara. Se află în centru și face legătura între străzile Carol Telbisz și Lucian Blaga.
Este chiar strada pe care se găsește casa în care a locuit. Pe clădire se află o placă comemorativă, montată încă din 1993. Pe lângă placa ce îl înfățișează pe Bolyai, sunt puse altele pe care stau scrise cuvintele sale din scrisoarea trimisă tatălui în 1823, scrise în română, maghiară, germană, sârbă și engleză.
Un bust al matematicianului se află într-una dintre curțile interioare de la Universitatea de Vest din Timișoara, din 1998.
***
Mai multe găsiți pe pagina noastră de Facebook opiniatimisoarei.ro!
Dacă ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la [email protected], pe FB sau pe contul nostru de Instagram!
Pareri
A studiat la Viena, deci în țară. Pardon
Daca a fost celebru, e roman. Daca nu, unul numit Janos e dusmanit de olteni, indiferent ce a facut. Din articol stim ca omul vorbea germana, dar nu stim daca stia macar o boaba de limba romana.