Delegatia CLIMATE KIC s-a intors de la Tallinn. Romanii au avut succes la competitia din domeniul tehnologiilor inovative din Europa

TIMISOARA. Delegatia CLIMATE KIC, compusa din reprezentanti ai CCIAT printre care si managerul de proiect dra Cristina Badulescu, membrul juriului, dra Delia GLIGOR – Prodecan al Facultatii de Economie si de Administrare a Afacerilor din cadrul Universitatii Vest Timisoara si cei trei finalisti ai competitiei nationale de la Timisoara, s-a intors de la Tallinn (Estonia) unde a reprezentat cu succes Romania.

CCIA Timis, in calitate de unic partener oficial in Romania al Programului CLIMATE KIC, a organizat si gazduit la sediul CCIAT, in data de 16 august 2016, finala nationala a competitiei de idei ClimateLaunchPad – cea mai mare competitie din domeniul tehnologiilor inovative din Europa. Cele 3 echipe finaliste care au reprezentat Romania la Finala Europeana din 7- 8 octombrie 2016, de la Tallinn (Estonia) sunt:

GREEN HUB – refolosirea acoperisului cladirilor industriale abandonate si a cladirilor rezidentiale din zonele centrale ale orasului, prin crearea de spatii sociale verzi care atenueaza efectul de insula de caldura, crescand totodata gradul de constientizare cu privire la importanta dezvoltarii durabile pentru un mediu mai sanatos;

SUNNY WATER – solutie durabila pentru agricultura de precizie care ajuta fermierii  sa obtina o productivitate cu 25% mai mare (mai multa hrana pentru milioane de oameni), fara o retea de distributie a energiei electrice, cu emisii reduse de carbon, folosind numai energie verde;

SELF SUSTAINING SYSTEMS-ZERO EMISSIONS – sistem de incalzire fara flacara, nici o emisie (NOx, CO si CO2), auto-alimentat. Tehnologia propusa utilizeaza o nano-tehnologie, auto-alimentata, care produce energia electrica necesara pentru a imparti hidrogenul si oxigenul din apa, fara sursa de alimentare externa necesara. Acest sistem de incalzire pe baza de apa ar putea inlocui sobele conventionale care folosesc arderea lemnului.

In competitia finala Climate LaunchPad, desfasurata la Tallinn, in perioada 7-8 octombrie 2016, s-au inscris 87 de echipe dintre care 29 si-au dezbatul intaietatea pentru cele 5 premii tematice: Urban Transitions, Sustainable Production Systems, Decision Metrics & Finance, Sustainable Land Use si Carbon Negative.

Criteriile de selectie pe baza carora au fost alese cele mai bune 15 echipe care au ajuns in finala sunt: fezabilitate, scalabilitate, crearea de locuri de munca, impactul social, impactul asupra schimbarilor climatice, calitatea prezentarilor.

Iata care sunt castigatorii finalei europene ClimateLaunchPad 2016:

Locul I – GLEATHER (Estonia) –  tehnologie pentru a produce un material chimic identic cu pielea folosind numai substante naturale, non-toxice. in comparatie cu productia de piele, fabricarea Gleather necesita de trei ori mai putina materie prima. tesatura se livreaza pe role, simplificand designul si taierea acesteia, dar crescand profitabilitatea de brand-uri de moda. Producerea de Gleather pe scara industriala ar putea avea un impact pozitiv semnificativ asupra mediului. (http://climatelaunchpad.org/finalists/gleather/)

Locul II – SPONGE (Turcia) – material pe baza de carbon super-absorbant care respinge apa si absoarbe orice contaminanti pe baza de ulei. Cu forma sa flexibila si alte caracteristici, materialul ofera posibilitatea de a se folosi in diferite domenii, cum ar fi: constructii, textile, bunuri de larg consum, industria aerospatiala si de sanatate. (http://climatelaunchpad.org/finalists/sponge/)

Locul III – CHRYSALIS (Marea Britanie) – tehnologie care permite companiilor sa transforme orice tip de material lemnos in materii prime pentru produse de baza. Procesul foloseste chiar si tipurile cele mai contaminate de deseuri de lemn, care nu pot fi reciclate si sunt adesea depozitate. (http://climatelaunchpad.org/finalists/chrysalis-technologies/).

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.