Noutati :

De ce spala muncitorii pavajul din Piata Libertatii din Timisoara, zilnic? Nu o sa ghicesti raspunsul!

19 iunie, 2015 - 11:00 AM
Autor: Roxana Deaconescu      
Categorie: ADMINISTRATIE
12

TIMISOARA. Zi de zi, muncitorii care lucreaza la reabilitarea centrului istoric spala pavajul si caramida din Piata Libertatii. Timisorenii au inceput sa-si puna intrebari si chiar sa incerce sa ghiceasca motivul. Unii i-au intrebat direct de ce o fac, iar raspunsul acestora i-a uimit. Am aflat chiar de la primarul Nicolae Robu de ce e nevoie de udarea zilnica a pavajului.

„Ghiciti ce face muncitorul din imagine si de ce face ce face”, s-a intrebat o timisoreanca, pe Facebook, unde a postat o fotografie facuta chiar joi in Piata Libertatii. Raspunsurile nu au intarziat sa apara. Utilizatorii de Facebook care au vazut poza si-au dat cu presupusul.

„Sa schimbe culoarea pietrisului”, „sa fie un loc ideal pentru a se prinde tocurile pantofilor”, „uda pietrele ca sa creasca verdeata”, „scot pietrele mici, dupa alea mari ca sa planteze pomi” – acestea sunt doar cateva dintre raspunsurile timisorenilor.

Valentina Sarosi, cea care a postat fotografia pe reteaua de socializare, a stat si de vorba cu muncitorii. Iar raspunsul este cel putin socant! Dar asta daca ar fi adevaratul motiv.

„In toate rosturile a fost pusa o piatra marunta de o anumita dimensiune… in toata Piata Libertatii. Acum, dupa ce a fost pusa, au ajuns la concluzia ca este prea mare si nu sta intre rosturi. Deci, o scot cu jetul de apa si pun alta mai marunta. In partea dinspre balconul Centrului Militar deja e pusa cea marunta… mai marunta”, a scris timisoreanca, spicuind din cele ce i-au fost povestite de muncitor.

Raspunsul a iscat o sumedenie de reactii. Am incercat sa aflam totusi varianta oficiala de la Primaria Timisoara. Explicatia a venit chiar de la primarul Nicolae Robu, care sustine ca este vorba despre o adevarata tehnologie de rostuire, in niciun caz despre o greseala a muncitorilor.

muncitor spalare pavaj libertatii

„Aceasta este tehnologia de rostuire. Trebuie pus pietris in etape succesive. El se pune, se preseaza natural, inclusiv datorita ploilor, apoi se ajunge sa fie aproape pline acele goluri la un moment dat, cum este cazul la noi, suntem in etapa finala. Si atunci, in etapa finala, se imprastie, se da cu furtunul, se mai aseaza pietrisul si implicit se produse o selectie. Adica acele pietricele mai mari ies in mod natural, raman cele care se potrivesc. Aceasta este tehnologia”, a povestit, pentru opiniatimisoarei.ro, primarul Nicolae Robu.

Aceasta operatiune a inceput in urma cu ceva vreme si nu va mai dura foarte mult, sustine edilul. In plus, nu mai este foarte mult de munca in Piata Libertatii. A mai ramas de asezat putin pavaj pe liniile de tramvai, dar si zona cu vestigiile arheologice.

„La sfarsit se da cu niste substante in procedura de sigilare, asa se numeste. Asta se face in final, dupa multe treceri de genul acesta: imprastiere de pietris, udare, apoi iar imprastiere, iar udare. Ei au spus ca pot sa termine acum, in Piata Libertatii, pana se ajunge in zona descoperirilor arheologice nu mai e altceva de facut decat aceasta operatiune de sigiliare. Apoi trebuie sa termine cu pavarea pe liniile de tramvai, mai trebuie puse capacele, si este gata. Piata Libertatii va fi gata in curand”, a explicat Robu pentru optm.ro.

Ramane de vazut cand va incepe cealalta operatiune: de punere in valoare a vestigiilor scoase la iveala de arheologi. Licitatia a fost deja castigata si in curand se va putea trece la treaba.



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 12comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. Tot m-am intrebat chestia asta cu pietrisul… Este prima data in viata, si am lucrat in santier 12 ani ca sef de santier, in care vad tehnologia de rostuire asa cum este facuta in Timisoara… In lucrarile cu pavaje se foloseste nisip (de dimensiune mai mare, la noi se numeste sabbia granita) in combinatie cu beton, ulterior cu putina apa se intareste si pavaj se fixeaza. Noua tehnologie este ceva experimental probabil ­čśÇ

    • eu cred ca e vb de inconstienta si risipa de bani…mai bine platea muncitoru ala cu furtunul sa ude copacii care erau inainte.

  2. Mai bine lasau arborii unde erau, jalnic arata acuma, cine a facut asa proiect sa-si deie demisia ! Rusine , arata mai bine inainte cu banci si verdeata :))

  3. Alte „justificari” posibile (crede si nu cerceta): – cresterea umiditatii aerului in zona; – studiul infundarii canalizarii; – studiul influentei epei asupra deprecierii culorii; – ….
    Pentru a nu rupe tocurile, rosturi trebuia turnat – de exemplu – „smoala” (cam asa am vazut in multe locuri)

  4. Tehnologia e una, procedura e alta. Exista o diferenta foarte mare intre cele 2 cuvinte…….. eu zic ca au probleme cu dilatarea pavajului. Din cauza caldurii. Eu cred ca rosturile nu sunt suficient de elastice si ca exista riscul fisurarii pavajului ceramic. Parere personala.

  5. Am 27 de ani de constructii, trecut prin toate etapele, de la stagiar la ing.sef, dar astia n-au auzit de stabilizare (provine din beton stabilizat). Michele a spus solutia corecta, dar primarul drujbist mai are niste bani la pungulita si omu’ probabil se gandeste la concediu…in Caraibe!!!!

  6. Daca va uitati cu atentie o sa vedeti ca rostuirea se face cu mucuri de tigara care vor trebui aspirate zilnic.

  7. Eu inteleg cu totul altceva din cuvintele primarului. El spune ca se aplica o tehnologie uzuala prin care „acele pietricele mai mari ies in mod natural”. Adica ies dintre dale in mod natural? Pare ca fostul rector este foarte familiarizat cu aceasta tehnologie bazata pe proprietatile naturale ale „pietricelelor” de a se misca singure. Probabil se refera la antigravitatie. Sau la o proprietate similara pe care pietricelele o au in mod natural. Inseamna ca muncitorul din imagine are sarcina de a prinde pietricelele care „ies in mod natural” cu prea mare viteza si ar putea parasi orbita terestra. Poate ca acest comportament natural al pietricelelor de a iesi „in mod natura” va conduce la a lasa p-ta Libertatii fara pavaj. Ma intreb ce ar putea face atunci politistii locali care ar constata ca pavajul a iesit „in mod natural” din p-ta Libertatii? Intotdeauna am stiut ca Politehnica din Timisoara va descoperi candva o tehnologie revolutionara, dar nu am crezut ca in timpul vietii mele voi trai aceasta realizare. Fostul rector ma contrazice si ma face mandru ca sunt contemporanul sau. Va ramane in istorie ca descoperitorul materiei antigravitationale si inventatorul unei tehnologii incredibile. Ma gandesc numai la ce beneficii enorme aduce aceasta tehnologie a pietricelelor care „ies in mod natural” dintre dale. Desi, daca stau bine si ma gandesc, o alta tehnologie uluitoare a fost inventata de primaria Timisoara cu o firma de constructii in urma cu cativa ani. Aia au descoperit antimateria. Au pus un lift care nu era. Primaria l-a receptionat si platit, apoi a venit antimateria si l-a luat. Cred ca erau cativa oameni care sustineau ca acel lift era, si sustineau asta exact cand el … lipsea. Poate ca primaria din Timisoara a descoperit si un Univers paralel, fiindca vorbesc (prin gura „edilului sef”) despre tehnologii … de pe alta lume. ­čÖé

  8. asa se pune pavaj se cimenteaza in momentul an care se umezeste pavajul dedesupt se aseaza mai bine pe stratul de nisip cine nu lucra in constructii nu are cum sa stie

  9. Nu mai trec prin fosta Pia╚Ť─â a Libert─â╚Ťii, o ocolesc pe l├ónng─â Castelul Huniade ╚Öi facultatea de Chimie ╚Öi ies pe l├óng─â Bega dec├ót s─â mai trec pe-acolo. Locul a devenit o hido╚Öenie, iar pe c─âldurile astea nu are niciun sens s─â mergi pe acolo. ├Änainte, nu m-am a╚Öezat nixiodat─â pe b─âncile de-acolo, ├«ns─â apreciam umbra copacilor ╚Öi spa╚Ťiul verde, dup─â at├óta asfalt ├«ncins de soare. Acum nu cred c─â am ce c─âuta prin ÔÇ×Pia╚Ťa Ro╚ÖieÔÇŁ, expresia esteticii din mintea ├«mb├ócsit─â a lui Robu. Omul ─âsta a distrus trei pie╚Ťe vechi ale Timi╚Öoarei, care trebuiau doar reabilitate, iar eu nu-i iert chestia asta niciodat─â.

    • Draga Leo, sunt deacord cu tine. Nici mie nu-mi mai place sa merg in Piata Libertatii, cu toate ca inainte de renovare era un loc unde imi placea sa merg. Este pacat ca acest individ isi bate joc de acest oras si noi nu putem face nimic pentru a-l opri. Inca mai poate distruge si alte parcuri sau piete. Acum lucreaza muncitori la Parcul din zona Soarelui. Cu siguranta vor disparea cativa copaci dupa aceasta „renovare”. Parcul din zona Soarelui era o oaza de liniste si un loc unde aerul era curat (copacii produc OXIGEN – avem nevoie de el pentru a trai). Anual, pe Glob, covorul vegetal (p─âduri, culturi agricole, ierburi) elibereaz─â peste 23 de miliarde de tone de oxigen. Peste 60% din aceast─â cantitate este produs─â de p─âduri. Cred ca cea mai buna solutie ar fi sa nu-l mai votam ­čÖé

      • @Carmen. Ei … nici chiar asa. In Timisoara nu este cazul de „paduri”. Cifrele sunt putin altfel daca ne referim la intregul ansamblu. De exemplu se vehiculeaza ca cca. 50% din oxygen provine din fitoplancton, iar 20% din padurile Amazoniene. Mai raman cca. 30% care probabil ca sunt in mare (foarte mare) masura produse in vastele paduri nordice. Apoi vegetatia mica produce si ea o cota din intreg. Nu cred ca vegetatia urbana (pe tot globul) are o pondere considerabila. Rolul vegetatiei urbane nu este cel de a regla concentratia de oxigen. Cred ca vegetatia urbana are alte roluri, care nu sunt cu nimic mai prejos decat cel de a echilibra balanta gazelor atmosferice. Unul dintre roluri este umbrirea, altul este optic (estetic), altul este cel de „incalzire” a peisajului urban. Probabil ca arhitectii si peisagistii stiu mult mai bine rolurile vegetatiei urbane.