TIMISOARA. Trecuse aproape un secol de cand Eugeniu de Savoya intrase triumfal în Timisoara, eliberând-o de sub stăpânirea otomană. Orașul era în plină dezvoltare, iar o mână de ajutor a dat, în urma cu 210 ani, și un tânăr și ambițios tipograf.
Josef Klapka, pentru că despre el este vorba, s-a născut în 1786 și era al doilea fiu al lui Karl Klapka, un farmacist de origine cehă. Familia sa se muta la Timișoara în 1788, la doi ani după ce Josef venise pe lume. Băiatul avea să crească în cetatea Timișoarei. Se căsătorește de tânăr cu Terezia David, văduva lui Ludwig Jonas, cel care deținea una dintre cele mai importante tipografii din Imperiu la începutul de secol, și preia și frâiele afacerii.
La numai 29 de ani, tânărul Klapka avea să intre în istoria Timișoarei și chiar a Imperiului Habsburgic.
Se întămpla în urmă cu exact 210 ani.
„La data de 15 mai 1815 apare o noutate în peisajul cultural din Timișoara: se deschide prima bibliotecă publică de împrumut, cu sala de lectură, din Banat și din întregul Imperiu Habsburgic.
Biblioteca cuprindea în jur de 4000 de volume, cu lucrări în limbile germană, franceză, latină, maghiară, etc, consemnate într-un catalog apărut cu un an mai târziu. Accesul la volume se făcea pe baza unui abonament lunar, de 2 florini, sau anual, de 25 de florini. Pentru fiecare volum împrumutat se reținea garanția de 5 florini„, scrie turdearhitectura.ro.
Biblioteca avea să rămână în proprietatea sa până în 1829, când i-o vinde unui anume Beichel, însă ea și-a continuat existența.
„Alături de tatăl său, Josef Klapka se implică în activitatea teatrală și în viața culturală a urbei, iar cei doi fii ai lui ajung generali în Revoluția din 1848. Biblioteca Klapka a funcționat până după Revoluția de la 1848, trecând prin mai multe maini„, spunea nu demult istoricul Ioan Hațegan.
Biblioteca a fost doar prima dintre reușitele lui Josef Klapka la Timișoara. La patru ani de la deschiderea acesteia, tânărul Klapka avea să devină primar al Timișoarei. În mandatul său a fost introdus un nou sistem de colectare a taxelor și a fost sistematizată rețeaua stradală.
Povestea primarului Klapka o puteți citi AICI.
În 2007, pe zidul clădirii în care a fost odată biblioteca lui Klapka a fost montaă o placă comemorativă, ce amintește de reusita acestuia.
„Nu putem trece cu vederea faptul ca monarhia habsburgică nu a ales să deschidă o bibliotecă publică la Viena sau la Budapesta, ci la Timișoara. Înseamnă că aici exista o elită culturală, dar și o populație dornică de cunoaștere și interesată de cultură„, spunea la amplasarea plăcii memoriale Violeta Zonte, directorul de la acea vreme al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național (DCCPN) Timiș.
Astăzi, în cladirea în care odinioara funcționa biblioteca lui Klapka se află Casa Artelor, dar și sediul Direcției de Cultură și Monumente a Județului Timiș.