Copiii il iubesc mai mult pe Dumnezeu decat oamenii mari si vrem o generatie a luminii, nu a intunericului in scolile noastre. Mitropolitul Banatului, mesaj pentru elevi, parinti si profesori la inceputul unui an scolar in pandemie

TIMISOARA. Ca in fiecare toamna, la inceputul anului scolar, gandurile IPS Ioan se indreapta spre copii, parinti si dascali. Cum in acest an pandemia a suspendat toate festivitatile dedicate inceperii scolii, Mitropolitul Banatului le transmite un mesaj de incurajare si ii indeamna sa invete, rugandu-se pentru ca Dumnezeu sa le lumineze sufletele si mintile, iar familiile sa le fie sanatoase.

Iata mesajul Mitropolitului Banatului la deschiderea noului an scolar, la Timisoara

„Cu dragoste p─ârinteasc─â, binecuv├ónt─âm cu harul lui Dumnezeu ╚Öi prin lucrarea Preasf├óntului Duh pe to╚Ťi elevii, p─ârin╚Ťii, ├«nv─â╚Ť─âtorii ╚Öi profesorii din ├«nv─â╚Ť─âm├óntul preuniversitar, la ├«nceputul anului ╚Öcolar 2020-2021.

Cunoa╚Öterea ├«n╚Ťeleas─â ca via╚Ť─â, are un caracter existen╚Ťial: ca via╚Ť─â ├«n iubire. Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi numesc cu preferin╚Ť─â cunoa╚Öterea ÔÇ×vedereÔÇŁ, iar ceea ce e cunoscut ÔÇ×lumin─âÔÇŁ, ca ceva ce se vede direct, ce r─âsp├ónde╚Öte prin prezen╚Ťa ei lumin─â. Lumina aceea iradiaz─â ve╚Önic din prezen╚Ťa lui Hristos, e auto-descoperire a realit─â╚Ťii tainice a lui Dumnezeu. De aceea Sf├óntul Maxim M─ârturisitorul prezint─â iubirea ├«n leg─âtur─â cu cunoa╚Öterea: ÔÇ×Precum lumina soarelui atrage ochiul s─ân─âtos la sine, tot a╚Öa cuno╚Ötin╚Ťa lui Dumnezeu atrage mintea noastr─â ├«n mod firesc spre Sine, prin iubireÔÇŁ (Capete despre dragoste I, 32, Filocalia, vol. 2, Humanitas 2004, p. 58). Mintea nu vede numai dincolo de sine lumina dumnezeiasc─â, ci o vede ╚Öi ├«n l─âuntrul s─âu, este capax divini. ├Än acest context, dac─â, potrivit lui Aristotel, ÔÇ×Educarea min╚Ťii f─âr─â cea a inimii nu este educa╚Ťie delocÔÇŁ, atunci ╚Öi noi pled─âm pentru sufletul educa╚Ťiei, iar nu pentru o educa╚Ťie f─âr─â suflet.

Copiii ├«l iubesc mai mult pe Dumnezeu dec├ót ├Äl iubim noi, oamenii mari, de aceea ╚Öi rug─âciunile copiilor sunt ascultate de c─âtre Dumnezeu. ╚śi fericit─â este mama care, din fraged─â pruncie, ├«i ├«mpreuneaz─â m├óinile copilului, ├«l pune ├«n genunchi, diminea╚Ťa ╚Öi la apusul soarelui, ├«nv─â╚Ť├óndu-l o rug─âciune c─âtre Bunul Dumnezeu! De aceea Dumnezeu Se descoper─â copiilor, pentru c─â ei au ochii, mintea ╚Öi inima curate. Iat─â c─â ace╚Öti copii nu cer semne, nu cer minuni, pentru c─â ei, dac─â tr─âiesc ├«n cur─â╚Ťie, ├«n sfin╚Ťenie, ├Äl v─âd mai ├«ndeaproape pe Dumnezeu care este acolo ├«n mijlocul lor, este chiar ├«n jocul lor. O carte este o cas─â a Logosului, este o cas─â zidit─â din cuvinte. ├Än acest sens, copiii scriu cu inima, nu cu condeiul la ╚Öcoal─â. Elevii trebuie nu doar s─â tr─âiasc─â ├«n aceste case, ci ╚Öi s─â le construiasc─â, s─â zideasc─â ei ├«n╚Öi╚Öi l─âca╚Öuri din cuv├ónt.

Astel, participarea preo╚Ťilor la fiecare deschidere a noului an ╚Öcolar reprezint─â, ├«n fapt, o ÔÇ×sfin╚Ťire a c─âr╚ŤiiÔÇŁ, iar nu numai o sfin╚Ťire a timpului ╚Öi a spa╚Ťiului destinat cunoa╚Öterii ├«n ╚Öcoal─â. Preo╚Ťii no╚Ötri g─âsesc, an de an, ├«n ╚Öcolile noastre o lumin─â aprins─â, un foc sacru, o candel─â aprins─â a culturii noastre rom├óne╚Öti, prin care se ofer─â lumin─â din lumin─â min╚Ťilor aflate pe t─âr├ómul cunoa╚Öterii. Hristos ne-a l─âsat, aici, aceast─â candel─â aprins─â, din care s─â lu─âm ╚Öi noi lumin─â ╚Öi s-o oferim elevilor, dac─â vrem s─â avem o genera╚Ťie a luminii ╚Öi nu a ├«ntunericului. De aceea, Hristos trebuie s─â fie acceptat ca Dasc─âl sau Pedagog ├«n ╚Öcolile noastre rom├óne╚Öti.

Societatea de ast─âzi trebuie s─â se ├«ntrebe: Ce fel de om dore╚Öte s─â lase ├«n urma ei? Un om al fatalismului sau o societate care prive╚Öte dincolo de asfin╚Ťitul soarelui. ├Än situa╚Ťia pandemic─â de ast─âzi, omul a descoperit, pe l├óng─â frica de ceva din lume, ╚Öi frica de golul lumii, adic─â de a se confunda ├«n lume. Prima este frica de a pierde ceva din lume ÔÇô a nu pierde prilejurile de pl─âcere care l-ar ├«ntoarce la intimitatea sa, la tr─âirea prin sine ├«nsu╚Öi. Cea din urm─â fric─â, aceea de a fi ├«necat ├«n lume, ├«i reveleaz─â, ├«ns─â, caracterul s─âu de fiin╚Ť─â spiritual─â f─âcut─â pentru leg─âtura cu Dumnezeu. ├Än frica de Dumnezeu deci se manifest─â con╚Ötiin╚Ťa destinului nostru etern de a nu ne asimila cu lumea, perspectiva pierderii totale ├«n ea.

Libertatea de con╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi de exprimare religioas─â, garantat─â de Constitu╚Ťia Rom├óniei, creeaz─â cadrul legal de ├«mp─ârt─â╚Öire a valorilor morale tinerilor. ├Än cadrul institu╚Ťional al ╚Öcolii, fiind prev─âzut─â o or─â de religie pe s─âpt─âm├ón─â, se d─â posibilitatea ╚Öcolarilor de a cunoa╚Öte aspecte din realitatea crea╚Ťiei ╚Öi a m├ónturii omului. Clasa devine pentru o or─â biseric─â, devine cas─â a lui Dumnezeu, ├«n care El coboar─â cu sfin╚Ťii S─âi. Din p─âcate, unii p─ârin╚Ťi ├«╚Öi condamn─â copiii la necunoa╚Öterea lui Dumnezeu ╚Öi la ├«mp─âr╚Ťirea lor ├«n cre╚Ötini ╚Öi atei ├«nc─â din timpul ╚Öcolii. Bunul Dumnezeu s─â ├«ntoarc─â din ╚Ť─âri ├«ndep─ârtate pe p─ârin╚Ťii copiilor din ╚Ťara aceasta ca s─â-╚Öi creasc─â pruncii ├«n iubirea Lui.

Trebuie s─â cunoa╚Ötem, s─â ╚Ötim ce este lumina. ├Än fa╚Ťa unui izvor bem ap─â ├«n mod diferit, propor╚Ťional cu setea noastr─â. Acela╚Öi lucru este ╚Öi aici, pe c├ót ├Äl iubim pe Dumnezeu, pe at├ót ├Äl ╚Öi lu─âm. ├Äntreaga via╚Ť─â va trebui s─â ne ├«ntreb─âm: ÔÇ×Am primit oare Duhul Sf├ónt?ÔÇŁ (FA 19, 2). Aici este descoperirea sau trezirea sinelui, pe care ├«l simt sau nu, El exist─â, este sinele meu, este Dumnezeul meu.

Dreptul la transcenden╚Ť─â trebuie reafirmat ├«ntr-o lume ├«n care se dore╚Öte s─â tr─âim ├«nchi╚Öi ├«ntr-un prezent f─âr─â prezen╚Ť─â, cu un trecut f─âr─â memorie ╚Öi un viitor f─âr─â speran╚Ť─â. Aceast─â ÔÇ×barbarieÔÇŁ intelectual─â e responsabil─â de instalarea lumii postmodene ├«n post-cultura, post-adev─ârul, post-binele timpului nostru. Anularea posibilit─â╚Ťii de a transcendende dincolo de lumea aceasta, conduce la epuizarea culturii ╚Öi orbirea vederii lucr─ârii lui Dumnezeu, care se manifest─â ├«n crea╚Ťie. Cultura animi este, ├«ns─â, o cultur─â complet─â ÔÇô deopotriv─â un ideal pedagogic ╚Öi existen╚Ťial, o moral─â ╚Öi o filosofie, o metafizic─â ╚Öi o religie.

Azi, o parte a lumii se ├«ndep─ârteaz─â de Hristos, ├«ns─â, dac─â ╚Öi a doua oar─â ├Äl va pierde pe Hristos, precum L-a pierdut odinioar─â Adam in Rai, cum ├«╚Öi va putea omul g─âsi alinare ├«n suferin╚Ťele ╚Öi greutatea zilei?

Cu prilejul ├«nceputului noului an ╚Öcolar 2020-2021, rug─âm pe milostivul Dumnezeu S─â ├«i ocroteasc─â pe to╚Ťi elevii, p─ârin╚Ťii, ├«nv─â╚Ť─âtorii ╚Öi profesorii, s─â le d─âruiasc─â s─ân─âtate ╚Öi s─â le lumineze mintea c─âtre toat─â ├«nv─â╚Ť─âtura cea bun─â, ├«ntru slava lui Dumnezeu ╚Öi spre binecuv├óntarea familiei cre╚Ötine, a ╚Öcolii ╚Öi a ├«ntregului neam rom├ónesc”, a transmis IPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.
loading...

    Pareri

  1. Indoctrinatii de mici ca sa dea bani cand o sa fie mari.

  2. Este trist cum încă se perpetuează ideologia creștină bazată pe manipularea fricii oamenilor

    • Dupa tine, probabil ca inca din clasa a IV-a ar trebui inrodusa teoria gender si … apoi restul.
      Culturacrestina – cu toate bunele si relele din secolele de inceput ale mileniului 2 – a dat acele valori de pe urma carora „existi” (dar nu gandesti)

  3. Pe rahatii ăștia Petru parca ia tratat CUM merita: radeti-va ma inapoiatilor
    SCARBOSI ­čÖü

  4. Frumoas─â cuv├óntare. S─â ne dea Dumnezeu r─âbdare unii cu ceilal╚Ťi, indiferent de nivelul de credin╚Ť─â pe care-l avem.

  5. Domnu a dat Covidu :))

  6. „Cunoa╚Öterea ├«n╚Ťeleas─â ca via╚Ť─â, are un caracter existen╚Ťial: ca via╚Ť─â ├«n iubire.” Copiii vor intelege si vor sti ca „Dreptul la transcenden╚Ť─â trebuie reafirmat”

  7. cum se face ca astia care vorbesc de lumina ofera doar bezna intelectuala bizantina. Astia fac tot posibilul ca sa ramanem toti needucati, iinapoiati si fricosi.

  8. = falimentul ROMANIEI !
    Si-au dat m─âsur─â in MAI !!
    JAVRE FOREVER CUM TRIMITEAU PA JEZAZ LA PET VIA ? POLITIE ­čÖé
    Si lăsând gluma, prin mai RO va alege intre 6 lei euro sau mars: multa popime dascălii inutili (ONLINE!) vreo 5.000 de kakati postaci SRI iștii etc. armata, spitale margina cucuietii etc, universitati gen. herculane închise definitiv.
    Si poate nu ar strica un RTL romanesc ca papa cu polonicul !
    Till then MUY UZO !!!! CEE bine era ­čÖü sa-i frezam si noi !

  9. VIITORUL suna bine, e asigurat !
    RAIUL cretinilor consumatori !
    Rahatul ala dulce de vilcele still in progress ?? Nu-i bai are o viata sa demo ! VISA 1 TRUMP
    CINE & CEE – cred ca s-a ├«necat de covid ! MARS