Noutati :

Conacul bantuit de langa Timisoara. Povestea de groaza dintre zidurile unei resedinte nobiliare, vestita candva pentru luxul si frumusetea ei, ce se pierde acum sub ochii nostri pentru totdeauna. FOTO

10 ianuarie, 2021 - 12:27 PM
Autor: Redactie      
Categorie: TIMISOARA MEA
6

TIMISOARA. In zilele lui de glorie, prin ferestrele mari si luminoase puteai zari o biblioteca imensa si mobila luxoasa, dar si o multime de obiecte de decor aduse de peste mari si tari. Locul era inconjurat de un parc umbros, cu arbori seculari sau copaci de esenta rara.

CITESTE SI: ‘Locuri de poveste din Timisoara’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Casa Cuza, hanul ridicat acum 300 de ani la Timisoara, in care au stat domnitori si imparati, si unde toti angajatii vorbeau 4 limbi straine. Video 

Acum, insa, aproape nimic nu mai aduce aminte de splendoarea de altadata, iar oamenii de prin partea locului spun ca ruinele conacului Ronay sunt bantuite.
Acestia vorbesc despre o poveste de dragoste emotionanta, sfarsita tragic, si istoria unor ziduri ce adaposteau candva o adevarata comoara!

Conacul despre care vorbim se gaseste intre Timisoara si Utvin, in apropierea unei ferme. Se poate ajunge la el pe un drum de pamant, din bifurcatia in care soseaua spre Peciu Nou se desparte de drumul ce duce la Sag.

In vremea comunistilor, aici a functionat un IAS, cunoscut si sub numele de ferma Olaru. Conacul adapostea birourile acestuia, scoala cu clasele I-IV, cu predare pentru copiii angajatilor si, din cand in cand, chefuri  de pomina trase in cinstea cate unui vizitator ‘de sus, de la partid’.
Dupa ce IAS-ul s-a destramat si scoala nu si-a mai avut rostul, doar ciobanii – pentru care a devenit adapost temporar – si amatorii de aventura i-au mai trecut pragul conacului.
Rand pe rand, stresinile au cedat, la fel si acoperisul, iar acum din splendida cladire de altadata au mai ramas doar bucati de ziduri scorojite si schimonosite de rupturi, ce risca si ele sa dispara, inghitite de vegetatia salbaticita.

In urma cu ani, localnicii povesteau pentru opiniatimisoarei.ro despre conacul Ronay.

Cand eram mic, in clasele primare cum ar veni, am invatat acolo. Aveam o invatatoare, domnisoara Mimi, da’ noi ii spuneam tovarasa, ca asa se zicea atunci. Nu mai tin minte multe, ca a trecut multa vreme, da’ stiu ca era asa o usa frumoasa acolo, cu flori din fier, zici ca era dantela …. Era mare casoaia sau ni se parea noua mare ca eram copii” , isi amintea in urma cu cativa ani pentru opiniatimisoarei.ro nea Petru, localnic din Peciu Nou.

Eram mai maricica si mergeam cu bicicletele pana la Parta, pana la Sag. Stiam de conac, da’ ne zicea maica sa nu mergem acolo, ca-s serpi si din astea… naluci … N-am vazut, de la distanta, nimic, ma gandesc ca o fi vrut sa ne sperie, sa nu ne abatem de la drum, ca era loc singuratic si cine stie peste ce mai puteam da acolo. Da’ ne-o povesit de-o naluca, ceva fata de bogatan, care bantuia pe acolo….” a povestit pentru opiniatimisoarei.ro si tanti Floarea, o alta localnica din Peciu Nou.

Printre proprietarii conacului s-a numarat bogata familie a baronilor de Ronay. Originari din Bavaria, membrii acesteia s-au stabilit in Tirol, de unde, mai apoi, János Jakab a ajuns in Ungaria. Aici familia lui a fost innobilata, in 1714, titlu proclamat apoi, in mai multe randuri, si in comitatul Torontal.

In 1912 stim ca existau doi proprietari mai de seama, Mihai Acxel de Zombor si Valentin Watz. Mai tarziu numele marilor proprietari ai pamantului din Utvin au fost: Olah Miclos, Mihail Oexel, baronul de Ronay, care se spune ca avea un conac prezentabil si o biblioteca valoroasa de circa 4.000 de volume„, se arata intr-o scriere postata in urma cu ceva timp pe site-ul primariei Sanmihaiu Roman, de care apartine Utvinul.

Splendoarea apusa a unui loc de poveste ce dispare in uitare

Conacul Ronay din apropierea Timisoarei avea parchet din esente rare, sobe din teracota bogat ornamentate si o biblioteca impresionanta.  Usile aveau feronerie complicata, iar intrarile in multele incaperi ale conacului erau boltite. Despre stapani se mai spune ca erau vanatori pasionati si organizau aici partide de vanatoare la care participau toti mosierii din zona, ba chiar si aristocratia din orasele invecinate.

FOTO: monumenteuitate.org

Unul dintre proprietari a fost pasionat si de botanica, asa ca a adus soiuri nestiute de arbori, pe care i-a plantat in jurul conacului, multi dintre ei protejandu-l cu ramurile groase ani de-a randul. Rondouri de flori si chiar un mic bazin cu pesti i-ar fi intregit frumusetea, iar iedera il imbraca in zilele de vara, pastrand racoarea intre ziduri.

Fantoma tinerei care s-a inecat in Timis, in timp ce-si cauta iubirea pierduta

Putini sunt cei care-si mai amintesc cate ceva din istoria, chiar recenta, a acestui conac, dar batranii din zona zic ca ar fi bantuit.

Legenda spune ca fiica unuia dintre nobilii care au stapanit conacul s-a indragostit de un tanar frumos, dar sarac. Se intalnea cu el, pe ascuns, in parcul ce inconjura resedinta… Pana cand tatal fetei i-a surprins si l-ar fi impuscat pe baiat. Sfasiata de durere, fata ar fi pornit calare spre malul Timisului, sa-si caute iubitul, si s-ar fi inecat in apele  involburate.

De atunci, stafia tinerei bantuie conacul, in noptile cu luna plina la ferestre putandu-se observa lumini ciudate ori cate o silueta stranie.

Conacul Ronay dispare pentru totdeauna in legenda

Daca in anii de dupa Revolutie, chiar vaduvit de splendoarea lui de odinioara, conacul ar mai fi putut fi salvat, acum renovarea lui, dincolo de o munca titanica si sume cu multe zerouri, pare de-a dreptul imposibila.

In urma cu cativa ani, opiniatimisoarei.ro va prezenta povestea resedintei nobiliare pe care nu si-o doreste nimeni, iar acum va oferim imagini proaspete, realizate de cititorul nostru Catalin Crainic, iar acestea arata cum degradarea e aproape completa.

Acoperisul s-a prabusit aproape complet, iar prin ziduri si podele cresc in voie arbusti. Lemnul ferestrelor si al usilor e demult putrezit, la fel si scarile ce duceau spre nivelul superior si grinzile podului.

Accesul spre conac este dificil, din pricina vegetatiei bogate, mai ales vara cand peretii naruiti sunt inghititi de frunzis. In plus, incaperile nu sunt deloc sigure, zidurile si putinele barne ramase deasupra locurilor in care erau candva tavane putandu-se prabusi in orice moment.

Doar cativa cutezatori se mai aventureaza in zona dornici sa surprinda fantoma fetei care, potrivit legendei, isi plange inca iubirea pierduta pe la ferestre…

Foto: Catalin Crainic

 



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 6comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. Specific romanesc, se fura ce se poate fura restul se lasa in paragina . Poate apare vreun Paul Lambrino……

  2. Blestemul iubirii, ireparabil.

  3. Daca ati sti cate conace de genul asta au disparut in Romania in ultimii 30 de ani, v-ati speria. Deci, au rezistat COMUNISMULUI iar DEMOCRATIA le-a distrus. Neam de traista!

    • „democratia”

  4. Sa fim seriosi, e povestea tipica, dai un lucru finut unei maimute si fura ce e stralucitor de pe el si apoi spune ca e blestemat. De aia toti regreta turistii est germani care veneau la Herculane in anii 70-80… n-au cum sa priceapa ca pe acolo au umblat imparati, pt ei est germanul din anii 80 e supremul rafinamentului. Asa si aici, odata ce au disparut „domnii”, directorul de IAS si mai-marii de la judet, Dumnezeu cu mila!

  5. Conacul este pe teritoriul comunei Șag.
    Proprietar a fost Olaru,de unde și denumirea,care a avut doi băieți, aceștia solicitând retrocedarea terenurilor și a conacului ,după 1990.
    Localnicii nu au știut și nu știu de astfel, de legende.