Canute ceramice din epoca bronzului tarziu, exponatul lunii la Muzeul National al Banatului. Au fost restaurate in laborator
TIMISOARA. Vizitatorii Muzeului National al Banatului pot vedea in iulie cinci piese din colectia institutiei scoase la lumina de arheologi in urma sapaturilor. Acestea sunt amplasate in vitrina dedicata exponatului lunii.
CITESTE SI: Cel mai rapid violonist din lume intrat in Guinness Book, David Garrett, in concert la Timisoara. Video
Este vorba despre cinci canute de ceramica descoperite in situl arheologic de la Cornesti-Iarcuri in anul 2021. Relicvele provin din epoca bronzului tarziu si erau usor deteriorate cand au fost gasite, insa expertii Muzeului, printr-o munca migaloasa, au reusit sa le restaureze. Acum au fost aduse in fata vizitatorilor.
„Asa cum timpul nu iarta, nici ele nu au scapat neatinse de trecerea anilor. Solul, silicatii si alte materii si-au pus amprenta asupra lor, determinandu-ne sa ne implicam pentru a le readuce la viata. Si astfel a inceput un proces meticulos de restaurare in Laboratorul Zonal de Restaurare. De la inlaturarea pamantului, la curatare si pana la refacerea partilor lipsa cu ipsos de modelaj, fiecare etapa a avut rolul sau in reinvierea povestii lor tacute. In studioul de fotografie, asezate sub reflectoare (ca-ntr-o zi de sarbatoare), canitele au stau mandre, stiind ca vor fi, pentru o luna, vedetele muzeului; exponatul lunii iulie. Canitele sunt mai mult decat niste obiecte vechi. Sunt povesti in sine, sunt ecouri ale unui timp uitat, sunt conexiuni cu stramosii nostri„, au transmis reprezentantii Muzeului National al Banatului.
Canitele ceramice pot fi vazute de vizitatori de marti pana duminica, intre orele 10 si 18.
Va reamintim, situl arheologic de la Cornesti-Iarcuri se afla la 21 de kilometri de Timisoara. Aici a fost descoperita cea mai mare fortificatie din epoca bronzului din Europa. De-a lungul anilor sapaturile de aici au scos la iveala diferite locuinte, un atelier, vase ceramice din diferite perioade, dar si un askos, vas ceramic in forma de pasare, datat in perioada 1900-1600 inainte de Hristos.
Descoperirile de la Cornesti-Iarcuri au fost facute de echipe formate din arheologi din Romania, Anglia si Germania. Prin acest sit arheologic s-au perindat, pe langa specialisti, zeci de studenti straini, dar si studenti ai Universitatilor din Bucuresti si Timisoara.
Pentru ca cercetarile sa fie cat mai exacte, arheologii s-au folosit si de fotografii facute din avioanele de lupta germane in Al Doilea Razboi Mondial, de harti intocmite de topografi austrieci inca de la 1720, gasite in arhivele de la Viena, dar si de harti intocmite de topografi romani. De asemenea, au fost consultate si harti declasificate de americani si de rusi.
