Un om mergea cu caruta prin padure si cainele pe langa el cum se obisnuieste, si tot biciuia asta calul si tot biciuia, la un moment dat se intoarce calul si-i spune:
– Apoi, nu mai da mah… !
Omul nostru speriat sare din carutza, se pisca, isi datea palme, nu-i venea sa-si creada ochilor si urechilor, si la un moment dat, cum nu cuteza sa se uite nici in dreapta nici in stanga, apare si cainele, si cu ochii tintuiti in ochii stapanului, spune:
– Sa orbesc, ce m-am speriat cand o vorbit calu’!