Am ajuns de rasul lumii! The Economist se intreaba daca scoala romaneasca produce idioti

Situatia din Romania este din nou subiect in presa de peste hotare. The Economist titreaza, cu semn de intrebare, ca scoala romaneasca produce idioti, pornind de la examenul de bacalaureat.

„The Economist” a analizat motivele esecului si paradoxurile sistemului educational din Romania. Iata articolul integral, preluat de pe bzi.ro.

„Unul din doi adolescenti a picat bacalaureatul, dupa 12 ani de studiu. Ceea ce inseamna ca alti peste 100.000 de tineri ar putea ajunge someri, destabilizand economia deja subreda a tarii. Cei care trec examenul de Bac au doua optiuni: fie parasesc tara pentru una dintre universitatile de top din Vest (daca isi permit), fie raman si confrunta sistemul slab de invatamant. Multi dintre miile de tineri destepti care emigreaza in cautarea unei mai bune educatii raman in strainatate dupa absolvire, isi gasesc un job si traiesc ca imigranti pentru tot restul vietii.

Fenomenul de plecare a creierelor a inceput sa ia amploare in Romania dupa ce tara a intrat in Uniunea Europeana. Taxele universitare au fost semnificativ micsorate pentru studentii romani, iar permisele de munca se obtin mai usor. Cei care se intorc in tara dupa absolvire si se angajeaza sunt de obicei supra-calificati in comparatie cu ceilalti colegi. Salariile pe care le primesc sunt mai mici decat se asteapta sa fie. Unii dintre ei revin in cele din urma in Occident.

In mod paradoxal, Romania este tara in care se nasc cele mai stralucite inteligente din lume. Aici, rata copiilor supradotati este dubla fata de media mondiala. In iulie, tara s-a clasat pe primul loc in Europa la Olimpiada Internationala de Matematica, si pe locul 10 din 100 de tari de pe mapamond.

Unii dintre cei mai temuti hackeri din lume opereaza in Romania. Corporatii precum Microsoft au multi angajati romani si continua sa recruteze. Mare parte din aceste reusite par sa fie rezultatul muncii individuale combinate uneori cu influenta cate unui profesor bun, mai degraba decat a unui sistem de educatie eficient. Niciuna dintre universitatile Romaniei nu se afla in top 500.

Dupa prabusirea comunismului, Romania s-a confruntat cu o criza a educatiei pe care inca nu a rezolvat-o. Din 1989 si pana in prezent, ministrul Educatiei a fost schimbat de 19 ori. Fiecare nou ministru a militat vehement pentru reforma, insa viziunile lor diferite au creat confuzie.

Unul dintre motivele pentru care au esuat este ca educatia in Rominia nu a fost niciodata finantata corespunzator. Bugetul educatiei a scazut la 3,6% din PIB anul acesta, in timp ce media europeana este de 5%. Coruptia a invadat, de asemenea, sistemul educational, mita devenind nota de trecere pentru multi studenti.

Saracia e alta buba: numarul copiilor care au abandonat scoala s-a triplat intre 2000 si 2007, potrivit UNICEF. Criza financiala izbucnita in 2008 a inrautatit situatia. Taierile de buget au inchis scoli in mediul rural, ingreunand accesul la scoala copiilor care traiesc in sate izolate. Cu un salariu lunar mai mic de 400 de euro, multi profesori buni au parasit sistemul si au fost adesea inlocuiti de incepatori necalificati.

In timp ce sistemul de stat se confrunta cu probleme financiare, unele universitati private din Romania scot un profit urias. Cunoscute si ca „fabrici de diplome”, aceste institutii inscriu un numar mare de studenti in fiecare an. Calitatea invatamantului in aceste institutii este de obicei chiar mai slaba decat in sistemul de stat. Multi dintre absolventi ajung someri. Asadar, cand vine vorba de educatie, ce poate spera tanara generatie? Nu prea multe, pare-se. Actualul prim-ministru a fost gasit vinovat de plagiat in teza sa de doctorat, iar presedintele suspendat declara odata ca «scoala romaneasca produce idioti».”

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.