
A fost raportat primul caz de pacient infectat cu hantavirus în România, la Arad. Este vorba despre un bărbat ce fusese internat în Bihor și transferat mai apoi la Arad.
Până în data de 9 mai, vreme de doi ani, pacientul s-a aflat în Spitalul de Psihiatrie din Ștei, județul Bihor. Cu alte cuvinte, nu a fost plecat nicăieri.
Zilele trecute, a început să se simtă rău, prezența tuse, febra și diaree, astfel că doctorii au decis să-l trimită la Secția de Boli Infecțioase din Arad pentru investigații și tratament.
Vineri, doctorii arădeni au stabilit prin metoda PCR că este vorba despre hantavirus, insa cel mai probabil varianta virusului care nu se transmite de la om la om, ci de la contactul cu rozătoare, șoareci ori șobolani.
Bărbatul a fost internat într-un salon cu încă un pacient care, între timp, a fost externat.
A fost declanșată o anchetă epidemiologică de către Direcția de Sănătate Publică, atât în Arad, cât și la spitalul din Ștei.
“A fost raportat un caz suspect de hantaviroză, aflat în prezent în curs de investigație epidemiologică și clinică. Este vorba despre o persoană internată într-o unitate de psihiatrie din luna iulie 2023, fără contact cunoscut cu persoane bolnave sau suspecte.
Probele biologice au fost recoltate și transmise către Institutul Cantacuzino pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului“, transmit reprezentantii INSP.
Hantavirusul se răspândeşte în principal prin rozătoare, dar, în cazuri rare, poate fi transmis între oameni. De obicei, boala începe cu simptome asemănătoare gripei, precum oboseală şi febră, la una până la opt săptămâni după expunere, potrivit OMS.
In lume, până în prezent, şapte pacienţi, de şase naţionalităţi diferite, sunt consideraţi cazuri confirmate, cărora li se adaugă un caz probabil.
Alţi trei pacienţi au decedat: doi dintre ei au fost declaraţi pozitivi, în timp ce al treilea este un caz probabil, potrivit celui mai recent bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Un cuplu de olandezi care au călătorit în America de Sud înainte să se îmbarce la Ushuaia, Argentina, pe 1 aprilie, au fost primii care şi-au pierdut viaţa. Soţul, în vârstă de 70 de ani, a prezentat simptome din 6 aprilie şi a decedat pe 11 aprilie. Trupul neînsufleţit a fost debarcat de pe ambarcaţiune cu prilejul unei escale, în perioada 22-24 aprilie, pe Sfânta Elena, o insulă din Atlanticul de Sud.
Soţia lui, în vârstă de 69 de ani, a părăsit de asemenea vasul la Sfânta Elena, în timp ce se simţea rău. Starea ei de sănătate s-a deteriorat în timpul unui zbor spre Johannesburg pe 25 aprilie, decedând a doua zi într-un spital din acest oraş. Contaminarea ei cu hantavirus a fost confirmată pe 4 mai.
Al treilea olandez este medicul vasului, care a prezentat simptome din 30 aprilie. În urma unui test, a fost despistat pozitiv la tulpina Anzi pe 6 mai. A fost evacuat în Ţările de Jos (Olanda) în aceeaşi zi, după ce vasul a efectuat o escală la Capul Verde. A fost izolat, iar starea lui e stabilă.
De asemenea, o femeie din Germania care avea febră pe 28 aprilie şi a dezvoltat pneumonie a decedat pe 2 mai la bordul vasului.
Doi cetăţeni britanici au fost confirmaţi infectaţi şi un al treilea este considerat caz probabil.
Unul dintre pasagerii spanioli evacuaţi de pe MV Hondius a fost testat pozitiv, potrivit unui rezultat provizoriu. Plasat în izolare într-un spital militar din Madrid, ”nu prezintă niciun simptom, iar starea lui generală este bună”, a anunţat Ministerul Sănătăţii pe 11 mai.
Un elveţian a debarcat din Hondius la Sfânta Elena pe 22 aprilie şi a zburat către Elveţia pe 27 aprilie via Africa de Sud şi Qatar. A început să prezinte simptome pe 1 mai, după sosirea în Elveţia. A fost tratat în izolare şi s-a dovedit pozitiv la hantavirus.
O femeie din Franța repatriată de pe Hondius s-a simţit rău pe 10 mai, a fost testată pozitiv şi izolată. Starea ei de sănătate ”s-a degradat” în noaptea de 10 spre 11 mai, potrivit autorităţilor franceze.
Unul dintre cei 17 americani prezenţi pe vasul de croazieră a fost testat pozitiv. Un altul prezintă ”simptome uşoare”, a precizat pe 10 mai Ministerul american al Sănătăţii.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, focarul este asociat cu virusul Andes, o formă rară de hantavirus care, spre deosebire de alte variante, se poate transmite și între oameni.
OMS și Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) au transmis că focarul reprezintă „un risc redus pentru populația generală”.
Medicii MedLife explică: Hantavirusul este un tip de virus cu genom ARN monocatenar trisegmentat, ce face parte din familia Bunyaviridae. Este răspândit în principal de rozătoare și se transmite la oameni prin fluidele corporale și excrementele animalelor, provocând diverse boli.
Există mai multe tipuri de hantavirusuri, fiecare fiind asociat cu un anumit tip de rozătoare. Oamenii se pot infecta atunci când inspiră particule din urina, excrementele sau saliva infectate de rozătoare.
Infecția cu acest virus poate provoca trei tipuri principale de boală, în funcție de tulpina de hantavirus:
febră hemoragică cu sindrom renal: o boală infecțioasă caracterizată prin febră, tendințe de sângerare și probleme cu rinichii; apare în principal în Europa și Asia;
Nephropathia Epidemica: o afecțiune medicală care se manifestă în special la nivelul rinichilor; apare în Europa;
sindromul pulmonar cu hantavirus: afectează inima și plămânii, ducând la respirație și probleme cardiace; apare în America).
Infecția cu hantavirus provoacă inițial simptome asemănătoare gripei, care pot evolua către o boală mai severă. Este important ca pacienții să înceapă tratamentul cât mai devreme posibil pentru a avea șanse mai mari de recuperare.
Oamenii se pot infecta cu hantavirus dacă intră în contact cu urina, fecalele sau saliva unei rozătoare purtătoare; acest lucru se poate întâmpla dacă o persoană:
inspiră aer contaminat cu hantavirus atunci când curăță un spațiu în care sunt rozătoare;
ia contact cu obiecte contaminate și apoi își atinge nasul sau gura;
este mușcată sau zgâriată de o rozătoare infectată;
mănâncă alimente contaminate.
Cele mai multe cazuri apar în zone rurale, în păduri, câmpuri sau ferme, habitate perfecte pentru rozătoare; animalele pot intra în case și hambare, unde pot lăsa urină sau fecale.
Transmiterea de la om la om este extrem de rară.
Incubația virusului este de aproximativ două săptămâni. În formele ușoare, infecția este adesea asimptomatică.
Febra este cel mai frecvent simptom în toate cele trei tipuri de boli și durează aproximativ trei – șapte zile. Alte simptome diferă între cele trei tipuri de boală:
Febra hemoragică cu sindrom renal și Nephropathia Epidemica: infecția cu hantavirus afectează rinichii și poate dura de la trei zile la trei luni pentru o recuperare completă; simptomele pot începe brusc și includ:
febră;
durere de cap intensă;
durere abdominală;
dureri de spate;
mialgii (dureri musculare);
greaţă;
erupție cutanată.
Febra hemoragică cu sindrom renal poate dura mai mult și poate cauza sângerări și insuficiență renală; rata de mortalitate este între 1-15%. pot muri din cauza bolii.
Sindromul pulmonar cu hantavirus: infecția afectează plămânii și provoacă boli mai severe; aproximativ patru din zece pacienți pot muri din cauza bolii. Sindromul pulmonar are simptome diferite în stadiile incipiente și târzii ale bolii:
simptome precoce:
febră;
oboseală;
dureri de cap sau amețeli;
dureri musculare, în special la mușchii mari ai coapselor, șoldurilor, umerilor și spatelui;
greață, vărsături, diaree și dureri de stomac.
simptome tardive (după patru – zece zile de boală):
tuse;
dificultăți de respirație.
Febra hemoragică cu sindromul renal are mai mute faze, și anume:
Faza febrilă;
Faza hipotensivă;
Faza oligurică;
Faza diuretică;
Faza convalescentă.
Oamenii pot fi infectați cu hantavirus atunci când inhalează sau își ating ochii, nasul, ori gura după ce au intrat în contact cu secrețiile unei rozătoare. În majoritatea cazurilor se întâmplă acest lucru prin activități în aer liber, cum ar fi camping, lucrul în fermă sau curățarea cabanelor de vară.
Când hantavirusul ajunge în plămâni, invadează vasele capilare, provocând sângerări. Plămânii se umplu cu lichid (edem pulmonar), ceea ce duce la disfuncții grave ale plămânilor și inimii.
Hantavirusul NU este răspândit prin:
contact social;
utilizarea ustensilelor de uz casnic;
îngrijirea unei persoane cu hantavirus;
de la un partener infectat în timpul unui contact sexual neprotejat;
prin transfuzie de sânge.
Nu există un tratament specific pentru infecția cu hantavirus. Dacă medicul suspectează că pacientul are o boală provocată de infecția cu acest virus, va recomanda îngrijiri medicale de urgență, de preferință în secția de terapie intensivă, chiar înainte de diagnosticare.
Asistența medicală intensivă este esențială de la primele semne, deoarece pacienții care cu o boală acută declanșată brusc pot deceda.
Tratamentul ar trebui să includă:
monitorizarea și reglarea funcției cardiace;
administrarea fluidelor;
furnizarea de oxigen suplimentar;
intubarea și ventilarea dacă este necesar;
dializă.
Pacienții suspectați de sindrom pulmonar cu hantavirus ar trebui să primească antibiotice cu spectru larg, chiar înainte de confirmarea diagnosticului. Tratamentul ar trebui să includă, de asemenea, medicamente pentru reducerea febrei și analgezice.
***
Mai multe găsiți pe pagina noastră de Facebook opiniatimisoarei.ro!
Dacă ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la [email protected], pe FB sau pe contul nostru de Instagram!
Pareri
Pai cum asa parca Bihorul era raiul pe pamant ….sau vreti sa dati cu manta in Sprancenat?