Adrian Bădescu, fondatorul Spitalului MedLife Medici’s Timișoara: ‘Sunt bănățean de 20 de generații, dar cred că în Banat niciodată nu a contat de unde provii, ci doar ce lași în urmă’. O poveste de viață în care succesul are rădăcini adânci în cel mai frumos loc de pe pământ

TIMIȘOARA. Poveștile pline de culoare, istoria scrisă și nescrisă, dragostea pentru Banat insuflată de părinții, bunicii și străbunicii săi, toate l-au ghidat în viață. A pornit de jos, iar acum este fondator, asociat și manager al celui mai modern spital privat din vestul Romaniei, MedLife Medici’s Timișoara.

Medicul Adrian Bădescu, căci despre el este vorba, și-a trăit primii 18 ani din viață pe Valea Almăjului, pe care o iubește necondiționat și la care se întoarce ori de câte ori simte nevoia să ”își încarce bateriile”.

A avut ca model în viață familia – părinții, bunicii și străbunicii pe care i-a cunoscut, dar și un unchi chirurg care era pasionat de istorie.

CITEȘTE ȘI: ‘Banatul nu a întrebat pe nimeni de unde vine, ci doar ce lasă în urmă’. Personalități care au modelat acest colț de țară, într-un volum de excepție lansat la Timișoara de medicul Adrian Bădescu, pasionat de istorie, fondatorul Spitalului MedLife Medici’s. VIDEO

”Am avut șansa și norocul să-mi cunosc și să cresc lângă toți bunicii și străbunicii mei. Și eu cred, în perspectiva timpului trăit, că e un bagaj extraordinar de povești, de legende, de istorii nescrise pe care, practic, îl duci cu tine toată viața.

De la bunici și străbunici am luat poveștile de viață, au fost foarte multe povești de viața, povești despre Banat, despre Valea Almăjului, despre istoria mai recentă, bineînțeles din ultimii 100 de ani, dar și povești mai îndepărtate. Și cred că la fel de importante au fost valorile cu care pornești, încrederea, toleranța, empatia, munca. Vorbim aici despre o adevărată cultură pentru muncă, pentru cuvântul dat, pentru respectarea angajamentelor, pentru trăirea în comunitate, alături de comunitate”, spune cu mândrie Adrian Bădescu.

Se întoarce pe Valea Almăjului cel puțin o dată pe lună în vizită la părinții săi care nu s-au putut desprinde niciodată de acele locuri. Și, deși drumurile vieții l-au îndepărtat puțin de casa părintească, Adrian Bădescu a rămas în Banatul pe care îl iubește atât de mult. În inima Banatului, la Timișoara.

La 18 ani a plecat la Timișoara la facultate. Intrase la Medicină. A vrut să devină medic, la fel ca unchiul său.

”Cred că în viață sunt anumite momente și anumiți oameni care ne influențează mult. Și eu aș putea să spun că sunt copil de țărani, nepot de țarani. Bunicii bunicilor mei au fost țărani, cu toții au fost bănățeni.

Glumesc uneori și spun că sunt bănățean de 20 de generații, dar cred că în Banat niciodată nu a contat foarte mult de unde provii, doar ce lași în urmă. Și sunt momente în viață în care te întâlnești cu anumite lucruri, cu o anumită persoană care te influențează. Probabil aici a fost vorba despre unchiul meu, care a fost medic, un chirurg excepțional și scriitor. Și unchiul și mătușa au fost medici, și mi-au cultivat valorile unui medic. A fost firesc să merg către Medicină”, a povestit Adrian Bădescu.

A început să scrie poezii încă de pe băncile școlii

Tânărul student Adrian Bădescu ”a prins” perioada cea mai dificilă. Jumătate de facultate a făcut-o în comunism, iar cealaltă jumătate în democratia care se năștea. S-a concentrat foarte mult pe examenele pe care le avea, dar tot atunci a început să scrie mai matur. Această după ce primele poezii le-a compus încă din gimnaziu.

”Am două albume pe care nu le-am publicat. Am poezii scrise în școala generală și în liceu. Sunt, aș putea spune, mai… naive. În schimb, am ajuns la o mai bună maturizare în facultate.

Am început să frecventez cenaclul literar al Institutului de Medicină, cum se numea pe atunci, din Timișoara. Am cunoscut colegi cu care m-am împietenit și am rămas prieten cu majoritatea dintre ei toată viața.

Două volume de versuri, ‘Alb’ și ‘Albastru’, au fost publicate mult mai târziu, în urmă, cu trei ani, de către fiica mea. A fost o conspirație în familie și între prieteni. Unul dintre ele a primit și o diplomă, eu spun o diplomă de încurajare, din partea Filialei Timiș a Uniunii Scriitorilor.

Tot în perioada facultății am început să frecventez Forumul Studențesc, era revista Centrului Universitar Timișoara, am ajuns redactor. Și a fost o echipă de aur, aș spune eu, în perioada aceea, cu Dan Rațiu, cu Vali Sămânță, Mircea Mitruțiu, a fost o echipă in care s-au legat prietenii pe viată”, își amintește Adrian Bădescu.

Dar Adrian Bădescu a fost parte și dintr-un moment istoric pentru România: cel al nașterii Proclamației de la Timișoara.

”A venit în echipă și scriitorul George Șerban, care avea rolul să ne coordoneze, să ne îndrume. Este cel care a ajuns mai târziu inițiatorul Proclamației de la Timișoara. Și pot să spun că am fost parte în momentul în care a venit ideea Proclamației. Eram la George Șerban acasă, în apartamentul lui din zona Soarelui, cu încă doi din colegi din redacție, și eram în seara, cred, de 12 ianuarie 1990, când era confruntarea pe… tancuri Iliescu și Mazilu. Și a fost un exercițiu tipic de manipulare a maselor. Atunci George a realizat că da, acolo se scrie istorie și noi doar stăm într-un apartament și scriem niște articole. Și atunci i-a venit în minte ideea de Proclamație de la Timișoara cu celebrul Punct 8”, a continuat Adrian Bădescu.

Tânărul student Adrian Bădescu a terminat facultatea și a prins stagiatura la Șopotul Nou, un sat  din Cheile Nerei. Nu i-a fost deloc ușor, chiar dacă tot de la sat plecase. ”A fost o lecție de viață”, spune el. Își dorea la început să devină chirurg, la fel ca unchiul său, dar a luat apoi rezidențiatul în medicina de familie. A fost un semn că aceasta este calea.

”Între timp viața m-a dus în cu totul alte direcții. Am început cu un cabinet privat în Timișoara. În România începeau să apară firme private. Și, în același timp, am pornit o colaborare cu una dintre cele mai mari companii multinaționale din lume, cea mai mare din domeniul pharma, MSD, Statele Unite, unde am rămas o perioadă de patru ani și pot să spun că mare parte din traseul meu ulterior și actual se datorează întâlnirii și experienței din compania americană. Acolo am învățat management, acolo am învățat primele noțiuni de marketing medical. Și americanii sunt extrem de pragmatici, chiar te formează consistent, pe lungă durată, nu pentru a da tunuri”, a povestit Adrian Bădescu.

De la un cabinet de Medicină de Familie la Clinicile Medici’s

Cabinetul privat a ”supraviețuit” 3 ani și, împreună cu ceilalți trei colegi, medici de familie și ei, cu care colabora, a decis că este momentul să vândă pentru că munca lor nu aducea deloc profit, iar relația cu statul era una complicată. Si-au îndreptat privirea înspre clinici. Au început cu Medicina Muncii.

”La început a fost privită cu foarte multă neîncredere și chiar se făceau glume nepotrivite sau urâte. Colegii care lucrau în cardiologie, în chirurgie, în alte domenii ne-a întrebat <ce tratați acolo și ce vieți salvați?>.

Prevenția nu prea era considerată medicină la momentul acela, ci poate mai mult să consulți pe bandă rulantă oamenii unor companii și să depistezi, la nivelul de atunci, doar cu un stetoscop, un EKG și o aparatură minimă, riscuri sau boli. Prevenția era privită în glumă. Dar a început să crească. Noi ne-am văzut mai departe de drum şi de treabã.

Probabil că acesta a fost unul din secretele succesului nostru, că indiferent de ce greutăți am întâmpinat sau de modul în care cineva făcea ironii pe seama noastra, noi mergeam mai departe”, a spus Adrian Bădescu.

Așa au prins viață Clinicile Medici’s, care s-au extins mai întâi în Banat, apoi în întreaga țară, până la Constanța. După primul an de activitate, au fost 12.000 de abonați, iar în al doilea an, numărul acestora s-a dublat. Vârful a fost de 40.000 de oameni, pe care îi au si acum.

”Clinicile au crescut, au crescut tot mai mult. La un moment dat, era firesc, am început să ne gândim, să ne orientăm spre un spital. Era clar că, pe termen lung, e important să dezvoltăm un spital, deși ceea ce lumea știe puțin din afară, spitalele sunt zona de business medical cu cea mai mică profitabilitate și cu cel mai mare risc.

În Timișoara au și fost, de fapt, 4 tentative de spitale, pentru că au eșuat și au intrat în insolvență sau s-au desființat. Ratele de profitabilitate într-un spital sunt, în general, de 5%, în variantele excepțional de bune sunt 10%. Dar, totuși, performanța și nevoile oamenilor se duc către spitale, și atunci am început să investim, să căutăm un teren suficient de mare, pe care l-am găsit în zona Pieței Bălcescu. Pe care am început să dezvoltăm un spital, spitalul actual, care e de 6.200 mp”, a declarat Adrian Bădescu, despre începuturile Spitalului MedLife Medici’s din Timișoara.

MedLife Medici’s din Timișoara are dotări și tehnologie mai avansate decât spitale din Austria sau Germania

Practic, Clinicile Medici’s și MedLife și-au unit forțele. Așa s-a născut un spital de top pentru România.

”Ne-am dat seama că va fi foarte greu să facem un spital performant de unii singuri și am acceptat invitația grupului MedLife de a ne alătura. MedLife a preluat  86% din acțiunile Medici’s, dar ne-a fost mult mai simplu să construim spitalul pe care îl avem azi împreună cu MedLife.

Probabil că singuri nu reușeam să facem nici jumătate din acest proiect. E un proiect mare. Este un proiect de peste 25 de milioane de euro, cu mult peste jumătate din sumă investită în blocul operator, în aparatura din blocul operator, cele 10 săli de intervenții. Și cred că proiectul a fost foarte bine primit de comunitatea locală și de medicii cu care lucrăm. Sunt 12 șefi de departamente și de clinici excepționali.

Când am început proiectul spitalului, ne-am pus pe o listă specialitățile pe care vrem să le dezvoltăm și oamenii cu care ar fi fost ideal să colaborăm. Și, da, pot să spun cu foarte multă mândrie că toate cele 12 persoane pe care le-am dorit în spital sunt în spital.

A fost un an de întâlniri, de discuții, dar până la urmă avem echipa completă și putem să ne mândrim să spunem că probabil avem o echipă chirurgicală la nivel de Viena. Și probabil tehnologia pe care o avem, și asta nu o spunem noi, o spun colegii care vin din Germania, din Austria, din Italia, din Franța, din Statele Unite și au văzut tehnologia pe care o avem în spital, tehnologia pe care o avem în momentul de față este peste cea din Austria, din Germania sau din multe locuri din Europa”, spune Adrian Bădescu.

Odată cu deschiderea noului spital, au început să vină pacienți din întreaga țară, nu doar din regiunea de vest a României, și chiar din străinătate. Aleg Timișoara atât pentru medicii performanți care lucrează aici, cât și pentru aparatura de ultima generație cu care se lucrează.

Cât despre viitorul spitalului? MedLife Medici’s Timisoara, cu siguranță, trebuie extins.

”Trebuie să gândim un plan de extindere a spitalului. În momentul de față, activitatea în sălile de operații este susținută.

Este mult mai intensă decât ne-am așteptat în primul an. E cu 56% peste activitatea pe care am preconizat-o. Și, cu siguranță, o să avem nevoie de o extindere și, în același timp, ne străduim să creștem calitatea serviciilor, nu doar a celor din blocul operator, pentru că acolo chirurgii și colegele noastre de pe instrumentar, de pe ATI, își fac foarte bine treaba, dar ne gândim la serviciile de suport”, adaugă medicul Adrian Bădescu.

Istoria, o pasiune care l-a purtat prin sute de volume, pe drumuri, prin zile și nopți de cercetare. Astăzi, Adrian Bădescu ne oferă o enciclopedie a Banatului 

Dar Adrian Bădescu nu este preocupat doar de activitatea medicală. A fost atras încă de mic de istorie, de cercetarea ei și de scris. Fermecat de poveștile bunicilor și străbunicilor săi, dar și din dorința de a oferi ceva special celui mai iubit colț de țară, medicul a început în urmă cu câțiva ani să lucreze la o enciclopedie a Banatului.

Lucrarea „Encyclopedia Bannatica. Valori ale Banatului de la origini până la Imperiul Austriac” are trei volume, iar primul deja a văzut lumina tiparului, într-o grafică și o prezentare de excepție.

”Ideea de a face asta, de a pune într-o lumina personalitățile oamenilor care au contribuit la construcția zonei, probabil că am avut-o dintotdeauna, crescând cu poveștile străbunicilor și bunicilor. Dar ideea realmente s-a născut mai aproape de zilele noastre.

Ne-am gândit, la un moment dat, că e firesc ca pereții unei clinici să fie decorați cu ceva și nu am vrut nici cu copii de tablouri, nici măcar cu tablouri originale ale unor artiști consacrați. Nu doream să expunem diplome și certificate, ci căutam o identitate. Și ideea a venit foarte simplu.

Noi, până la urmă, ca lanț de clinici și ca spital, noi ne-am născut în Banat. Practic, aici a locul de naștere al business-ului, al proiectelor pe care le-am avut. Am crescut și ne-am educat tot în Banat. Și atunci ne-am zis că e firesc poate să le aducem un omagiu strămoșilor noștri, valorilor Banatului. A fost foarte ușor să găsim primele 50 de personalități, pentru că, dacă dai cea mai mică căutare, le găsești ușor. Am ajuns la ambiția, ulterior, să găsim toate personalitățile care contează pentru Banat, adică notabile, nu notorii. Există șapte criterii internaționale de notabilitate și am căutat personalități care au răspuns întotdeauna la cel puțîn două- trei criterii de notabilitate, adică nu puteau fi contestate. Oamenii aceia chiar au făcut ceva și Banatul, mă refer la Banatul istoric și românesc și sârbesc la un loc, între Dunăre, Tisa, Mureș și arcul Carpatic, zona aceasta le datorează ceva”, explică doctorul Adrian Bădescu.

A căutat personalități din Banatul românesc și a făcut multe drumuri în Banatul sârbesc. A adunat date despre 300 de personalități, apoi a căutat pe cineva să le… deseneze. Si-a dorit un artist vizual desăvârșit. Așa a ajuns la Sorin Bija – ”Biju” – care s-a prins să ilustreze cele 300 de personalități bănățene care vor apărea în cele 3 volume ale enciclopediei.

”Avem portretele pentru toate trei volumele, trebuie doar scrise volumele 2 și 3. Documentarea e făcuta pentru volumul 2 și, în mare parte, și pentru 3. De șapte ani lucrez la ea. Primul volum a fost terminat după patru ani”, dezvăluie Adrian Bădescu.

În tot acest demers a fost susținut de familie. Soția i-a spus adeseori că… scrie ”cartea vieții”.

”Am o familie care m-a sprijinit. Și în special soția mea m-a susținut foarte mult în toate proiectele, și medicale, și de business, și enciclopedice, aș putea spune. Foarte mult timp nu a știut la ce lucrez, vedea că stau foarte mult pe laptop, răsfoiesc foarte multe cărți. Știa că sunt pasionat de istorie, dar nu înțelegea de ce duminicile, vacanțele, drumurile pe avion, serile până târziu scriam. Și a început să întrebe. A fost mult timp în care nu am vrut să îi dezvălui neapărat, pentru că nu eram sigur că e un proiect pe care îl voi finaliza, îl priveam mai degrabă ca pe un hobby. In cele din urmă i-am spus că lucrez la o enciclopedie care cere foarte multă muncă de documentare. Și, mai întâi, a rămas orecum perplexă, apoi s-a entuziasmat. M-a susținut, însă, și în timp făcea chiar glume despre mine când vedea că iarasi sunt în timpul liber concentrat pe ceva. Spunea <lucrezi la Cartea Vieții>.

Cred că toți avem o carte a vieții pe care o ducem cu noi, uneori o așternem pe calculator sau pe hârtie, uneori doar o ducem”, a spus medicul Adrian Bădescu.

Iar viitorul deja este unul luminos. Adrian Bădescu e bunic de puțină vreme.
Nepoțelul său deja și-a cunoscut străbunicii care își duc viața în tihnă pe frumoasa Vale a Almăjului, locul unde a început povestea de succes a medicului Adrian Bădescu.