TIMISOARA. Facuti din vorbe, o data in plus, de catre viceprimarul Ruben Latcau, consilierii locali din Timisoara au aprobat, acum o saptamana, cu 22 de voturi “pentru” si o abtinere, documentatia tehnico-economica pentru obiectivul de investitii “Construire parcare Louis Turcanu – desfiintare constructii (anexe, farmacie), relocare instalatii subterane si supraterane – post trafo, termoficare si edificare parcare supraterana conform PUD aprobat prin HCL 324/2020”.
Inainte de vot, unul dintre consilierii locali, Roxana Iliescu, solicitase lamuriri din partea executivului primariei cu privire la costul foarte mare pe loc de parcare – 50.225 euro – prevazut in documentatia respectiva, in comparatie cu pretul mult mai mic mentionat intr-un proiect al vechii administratii, pentru o parcare supraetajata pe bd. Take Ionescu, nematerializat pana la urma.
Asa cum era de asteptat, cel care i-a raspuns consilierei locale a fost viceprimarul Ruben Latcau, al carui discurs a fost pigmentat cu ambiguitati si jumatati de adevar, pe care le vom analiza pe rand in articolul de fata.
Un viceprimar neatent si promisiuni fara acoperire
Astfel, domnul Latcau a strecurat chiar in fraza de deschidere a discursului sau – “Vreau sa constat ca avem obisnuinta sa citim mai degraba presa decat documentatiile atasate proiectului de consiliu local, dar nu-i asta o problema, rolul nostru este sa explicam in detaliu” – nu mai putin de trei inexactitati, ca sa folosim un eufemism…
Unu: consiliera locala Roxana Iliescu nu se referise la articolul pe tema costului exagerat al parcarii, publicat de Opinia Timisoarei in preziua sedintei CLT, ci la proiectul ramas doar pe hartie de pe bd. Take Ionescu. E un detaliu care denota cu cata atentie asculta Ruben Latcau intrebarile.
Doi: degeaba au citit consilierii “documentatiile atasate proiectului de consiliu local” despre care facea vorbire domnul Latcau, pentru ca, in cele 16 pagini puse la dispozitia lor nu se regasesc costurile defalcate pe categorii de lucrari, ci doar valoarea totala a investitiei din bugetul local, 45.476.814 lei, respectiv pretul estimat de 50.225 euro per loc de parcare (veti vedea pana la finalul articolului ca pretul unui loc de parcare este, de fapt, si mai mare).
Nu scrie niciunde cati bani din aceasta suma sunt alocati demolarii farmaciei aflate in curtea spitalului de copii, cati bani sunt prevazuti pentru relocarea instalatiilor subterane si supraterane, printre care si postul trafo aflat in curtea policlinicii spitalului, respectiv care sunt costurile estimate pentru principalul obiectiv al investitiei, edificarea parcarii.
Trei: desi a promis ca va explica in detaliu, viceprimarul Ruben Latcau a facut orice, dar numai asta nu. Vom analiza in continuare afirmatiile domnului viceprimar pentru a constientiza cu totii ce intelege tanarul edil prin “a explica in detaliu”.
“Milioane de euro”, aruncate la deruta
Astfel, ascultand inregistrarea sedintei, l-am auzit pe domnul Latcau explicand ca investitia pusa in discutie „include demolarea acestor anexe din curtea spitalului in intregime, de asemenea include relocarea in intregime a unui punct trafo, o activitate extrem de scumpa precum stim cu totii” si ca “relocarea unui punct trafo de putere medie costa milioane de lei si unul de putere mare costa milioane de euro… si multe…”.
Frazele de mai sus completeaza perdeaua de fum confectionata de Ruben Latcau, care face referire, absolut nejustificat, la transformatoare electrice de putere mare in valoare de milioane de euro, fara nici o legatura cu cel care va fi amplasat la Spitalul de Copii “Louis Turcanu”! Este ca si cum cineva este chestionat cu privire la pretul exagerat cu care a achizitionat o Dacia Logan, iar respectivul se justifica sustinand ca stim cu totii ca un Lamborghini costa foarte mult. Sintagma „multe milioane de euro” a fost folosita, asadar, de viceprimarul Ruben Latcau doar pentru a crea impresia ca pretul foarte mare al parcarii deriva si din costul impresionant al punctului trafo. Nici pomeneala!
Inginerul constructor Alin Ciobanu isi pune intrebari
Este momentul sa-l introducem, din nou, in discutie pe deja cunoscutul userist Alin Ciobanu, inginer constructor, care, auzind si dumnealui discursul lui Ruben Latcau, a facut o noua postare pe grupul intern de Facebook Membri USR Timis, in care aduce “cateva clarificari despre cat costa relocarea unui post trafo”. Clarificarile le regasiti in captura foto atasata acestui articol, noi reluand aici doar finalul postarii: “Eu, cu 10 ani in domeniu si cateva zeci bune de proiecte pe subiect facute prin mai toata Europa, pe tot felul de siteuri industriale mari, n-am prins nici un punct trafo NOU care sa coste milioane de euro. N-am prins nici macar unul de jumatate de milion. Dar poate lucreaza clientii mei cu marfa luata pe sub mana, cu produse facute pe vapor, cu electricieni de mana a III-a. Nu stiu cum de reusesc totusi sa obtina valori ok pe MTBF (n.r. – Mean Time Between Failures / Durata medie intre defectiuni) si MTTR (n.r. – Mean Time to Repair / Durata medie pentru a repara). Poate le falsifica”.
Asa cum spuneam, Alin Ciobanu este inginer constructor de meserie si membru USR, astfel ca nu poate fi acuzat de lipsa de competenta pe subiect sau de partinire.
Spitalul judetean din Arad nu plateste milioane pe un transformator. Nici de euro, nici de lei
Revenim la punctul trafo invocat in discursul sau de Ruben Latcau si mentionat, de altfel, in titulatura obiectivului de investitii. Desi in documentatie se vorbeste despre relocarea punctului trafo (vezi foto), adica mutarea acestuia dintr-o parte in alta, de fapt, asa cum am aflat pe surse, operatiunea va consta in demolarea acestuia si amplasarea unui nou transformator intr-un alt perimetru fata de cel din acest moment.
Cum un transformator de putere mare, care costa, vorba lui Latcau, “milioane de euro… si multe”, iese din discutie, se pune intrebarea cat va costa unul de putere medie. Conform viceprimarului, pretul unuia de acest tip ar fi de “milioane de lei”, o exprimare extrem de vaga, in contrast evident cu promisiunea edilului de a “explica in detaliu”. Milioane de lei pot fi si doua, si noua, nu-i asa?
Pe internet nu apar listate preturile unor asemenea aparate, acestea nefiind bunuri de larg consum pe care le poti achizitiona pe persoana fizica, insa o cautare pe Google ne-a oferit un rezultat care poate reprezenta un reper aproximativ. Astfel, in urma cu cateva luni, in septembrie 2022, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Arad alocase suma de 840.340 lei pentru un transformator electric de medie tensiune. Asadar, nu milioane, ci sub un milion de lei.
Etaje subterane, pandemie, razboi, inflatie
Din expozeul justificativ de martea trecuta al lui Ruben Latcau, am mai retinut urmatoarele aspecte: “(Lucrarea) implica, de asemenea, relocarea retelelor de apa si canal si termoficare, care sunt in subteran exact pe acest amplasament si regandirea lor si a tuturor retelelor de utilitati, pentru ca parcarea va avea doua etaje subterane, un nivel la parter si doua etaje supraterane. Tocmai din cauza acestor etaje subterane va fi nevoie de relocarea intreaga a tuturor utilitatilor din actualul amplasament (…) De aici vine o parte mare din costul pe care-l avem pentru parcare (…) As mai face un comentariu general legat de costurile altor parcari. In momentul in care ne uitam pe costurile unei parcari proiectate in 2017-2018, inainte de pandemie, inainte de razboi, si de explozia preturilor, si de inflatie, trebuie in mod automat sa adaugam cel putin 50 la suta in plus la preturi astazi, raportat la preturile pe care le-am avut in 2018, daca nu chiar 70 la suta. Asta este un cost in toata piata (…) Deci acesti doi factori – amplasamentul in sine, care necesita relocare de utilitati, apa, canal, termoficare, demolare de cladire, mutare de punct trafo si cresterea foarte mare a preturilor – este justificarea clara, rezonabila si rationala pentru acest cost pe locul de parcare”.
Parcarea supraetajata nu are nici macar 184, ci 169 de locuri
Aflam, asadar, ca primul factor care a determinat pretul exagerat de construire a unui loc de parcare il reprezinta existenta celor doua etaje subterane.
Rasfoind documentatia tehnico-economica, am aflat ca acele doua etaje subterane vor gazdui doar 70 de locuri de parcare, alte 99 urmand a fi amplasate in suprateran, iar 15 vor fi realizate la nivelul terenului. Documentatia contine si o eroare, mentionandu-se ca “in imobilul nou propus se regasesc 184 de locuri de parcare (…) iar la nivelul terenului se regasesc atat locuri de parcare normale, cat si locuri parcare pentru persoane cu dizabilitati (…)”, pentru ca, doua randuri mai jos, sa se precizeze ca sunt preconizate 70 de locuri la subsol si 99 la suprateran – adica doar 169 in imobilul nou propus (!) – carora li se adauga alte 15 locuri la nivelul terenului.
Aceste ultime 15 locuri de parcare in aer liber, asfaltate si trasate cu vopsea, au un cost de construire mult, mult mai scazut decat cele supra si subterane.
Si il citam acum pe insusi viceprimarul Ruben Latcau, care, in 27 septembrie 2021, referindu-se la crearea de noi locuri de parcare la nivelul solului in cartierele Timisoarei, spunea asa: “Costul per loc va fi de aproximativ 1.700 de euro. Pentru context, un proiect de parcare supraetajata, precum cea de la mall, poate costa undeva intre 15.000-20.000 de euro per loc”.
Asadar, cele 15 locuri de la nivelul terenului au fost incluse nejustificat la socoteala in cazul viitoarei parcari de la “Louis Turcanu”, care, in realitate, nu are 184 de locuri, ci doar 169! Asa ca pretul mediu al locului de parcare nu va fi 50.225 euro, ci 54.400 euro! Sau, daca sunt lasate la gramada, atunci cum se justifica diferenta de la 25.500 euro (15 x 1.700 euro) la 753.375 euro (15 x 50.225 euro)?!
La Oradea, complexitatea lucrarii a depasit toate asteptarile, la Timisoara – pretul
Daca va mai amintiti, in articolul publicat lunea trecuta, printre parcarile construite in tara si prezentate cu titlu de exemplu, am mentionat si parcarea subterana edificata in iunie 2020, la Oradea, pe Strada Independentei. Cu o capacitate de 460 de locuri (toate subterane) si amplasata intr-o zona istorica a orasului, parcarea din Oradea reprezinta o constructie de mare anvergura, potrivit declaratiilor oferite, la acea vreme, presei de autoritatile locale.
„Nivelul cel mai jos al parcarii este de minus 10,5 metri fata de cota drumului, plus vreo doi metri in plus la sapaturi, deci s-a lucrat undeva la minus 12-13 metri si este bine de stiut ca locurile de parcare dinspre Crisul Repede sunt la minus 6 metri sub nivelul raului„, a mentionat, la inaugurare, viceprimarul de la acea vreme, Florin Birta (astazi primar). Directorul Administratiei Domeniului Public Oradea, Liviu Andrica, a fost citat, la acel moment, cu o alta declaratie: „Este prima parcare cu trei niveluri subterane realizata in Romania pe albia unui rau, de aici si ampla complexitate tehnologica a constructiei. A fost o lucrare care a depasit asteptarile tuturor, inclusiv ale proiectantilor„.
Ei bine, aceasta parcare subterana (care, cu siguranta, a presupus si ea relocari de utilitati, pentru ca nu a fost facuta in camp, ci in plina zona istorica a orasului) mult mai dificil de realizat decat cea de la Timisoara, data fiind amplasarea pe albia Crisului Repede, a costat 8,1 milioane de euro (17.608 euro per loc de parcare), cu un milion de euro mai putin decat costul estimat de PMT, desi are o capacitate de aproape trei ori mai mare decat cea pe care o va avea parcarea de la “Louis Turcanu”!
Unde sunt trei milioane de euro?!
Si acum ajungem la al doilea factor invocat de Ruben Latcau pentru a justifica costul enorm per loc de parcare de la Timisoara: explozia preturilor pe piata constructiilor, determinata de pandemie, razboi, inflatie, ceea ce ar atrage un plus de 50 sau chiar 70% fata de preturile din 2018-2019.
Deschidem a doua paranteza din acest articol si observam ca domnul viceprimar a remarcat doar cresterile din piata constructiilor, nu si scaderile. De exemplu, pretul otelului (fier betonului) – un material cheie in acest domeniu – a scazut, in Europa, de la aproape 1.400 de dolari pe tona in trimestrul 3 din 2021, la 655 de dolari pe tona in trimestrul 4 din 2022, inregistrand o usoara crestere, pana la 800 de dolari, in trimestrul 1 din 2023.
Inchidem paranteza si, luand de buna explicatia lui Ruben Latcau, revenim la comparatia cu parcarea subterana din Oradea. Sa presupunem ca pretul de 17.608 euro per loc din parcarea finalizata in iunie 2020 la Oradea ar fi fost astazi, in 2023, nu cu 50-70% mai mare, ci cu 100% mai mare, adica ar fi fost 35.216 euro. De asemenea, sa ne imaginam ca nu doar 70, ci toate cele 169 de locuri din viitoarea parcare de la spitalul de copii vor fi subterane (adica semnificativ mai scumpe decat cele supraterane).
Pornind de la aceste presupuneri mai mult decat generoase ale noastre, cum pot explica Ruben Latcau si echipa sa pretul cu aproape 20.000 de euro mai mare per loc de parcare decat la Oradea, adica 54.400 euro pentru fiecare dintre cele 169 de locuri, fata de 35.2016 euro?! Am exclus, evident, cele 15 locuri amenajate la nivelul terenului, care costa circa 1.700 de euro fiecare.
Un calcul simplu arata ca, in conditiile in care dublam pretul per loc de parcare finalizat in 2020 la Oradea, pentru a acoperi cresterea preturilor invocata de Ruben Latcau, rezulta o suma de circa 3,2 milioane de euro (19.184 euro – diferenta dintre 35.216 euro la Oradea si 54.400 euro la Timisoara – inmultit cu 169 de locuri) pe care PMT trebuie sa o justifice.
Un procent infim il reprezinta acei 25.500 de euro cat ar costa cele 15 locuri de parcare de la nivelul terenului (1.700 de euro fiecare), mai punem la socoteala, cu larghete, si 150.000 de euro pentru un post trafo nou, dar tot raman trei milioane de euro de justificat!
Sau atat costa la Timisoara demolarea unei farmacii si mutarea unor tevi?