Se apropie un moment istoric. Vom merge cu vaporul pe Bega, de la Timisoara pana in Serbia, trecand vama pe apa

TIMISOARA. Reluarea navigatiei pe Canalul Bega, oprita acum 60 de ani, asteptata cu nerabdare in Timis. Nu este vorba de pornirea faimoaselor vaporase care sa asigure transport in comun in Timisoara, ci de curse pe apa care sa ne duca pana in Serbia.

CITESTE SI: O splendoare. Unul dintre cele mai incantatoare palate ale Timisoarei, readus la frumusetea de odinioara. Sarbatoare la Palatul Apelor 

Acum se face un nou pas important in finalizarea proiectului pornit intre Romania si Serbia de realizare a infrastructurii de navigatie pe Canalul Bega, care cuprinde o pista de biciclete de 80 de km, care se intinde atat in partea romana, cat si in cea sarba, reabilitarea nodului hidrotehnic de la Sanmihaiu Roman si realizarea in comun a punctului de trecere a frontierei dintre cele doua tari, prin care ar urma sa se treaca in si din tara vecina atat cu bicicleta, cat si pe jos sau cu vaporasul.

In cadrul acestui proiect, Timisul a realizat deja cei 37 de km de pista de biciclete prevazuti, iar vecinii sarbi trebuie sa faca, in partea lor, o continuare de 43 de km, respectiv reconstructia instalatiilor in complexele hidrotehnice Srpski Itebej si Klek din Vojvodina si construirea unui doc plutitor in orasul Zrenjanin.

In ceea ce priveste refacerea completa a nodului hidrotehnic de la Sanmihaiu Roman, a fost finalizata, intr-un alt proiect mai vechi, o prima etapa.

Acest proiect se desfasoara in 5 faze, iar prima deja s-a terminat. A fost pe o finantare de la Banca Mondiala, in valoare de un milion de lei, receptionata in 2011. Practic, la acel baraj care era pe canalul Bega s-a deviat apa prin ecluza pentru ca sa se poata lucra la acel baraj’, a declarat ministrul Apelor si Padurilor, Ioan Denes.

Apoi pe proiectul transfrontalier cu o valoare totala de 13,8 milioane de euro, bani obtinuti de la Banca Mondiala si prin programul de finantare IPA-CBC Romania-Serbia, dar si din fonduri proprii, se trece acum la o noua faza. Din aceasta suma, jumatate revine partii romane, iar cealalta jumatate autoritatilor sarbe. Noi trebuie sa reabilitam ecluza de la Sanmihai din acesti bani si sa achizitionam o draga si 2 barje.

„In fazele 2, 3 si 4, se face reabilitarea barajului stavilar, punerea la uscat a ecluzei si reabilitarea ecluzei. La final, in faza a 5-a, din surse proprii, cu 1,7 mil de euro si termen de finalizare in 2021, se vor face partile de amenajari peisagistice si detalii pentru acea investitie. Lucrarile pentru obiective vor incepe efectiv anul urmator, anul acesta urmand sa se faca partea de proiectare, de indicatori tehnico-economici si solutii tehnice’, a declarat ministrul Apelor si Padurilor.

La canalul Bega avem in proiect o draga refulanta, care va fi cumparata si care va fi in folosita in permanenta pentru decolmatarea si curatirea canalului. Dar trebuie inteles ca Bega nu e Dunarea. E un canal care trebuie intretinut, pentru ca sunt valuri, e reteaua care aduce mal, dar nu are o adancime extraordinar de mare. Sigur ca prin regulamentul de curatare care ni se va aproba, speram, vom creste probabil putin nivelul apei dupa ce facem barajul, pentru ca la ora actuala nu putem„, a precizat Titu Bojin, director Apele Banat.

In ultima faza a proiectului trebuie infiintat un punct de trecere frontiera, in cea mai mare parte pe apa, intre Serbia si Romania. Acesta va fi construit si dotat de catre Consiliul Judetean Timis, respectiv de autoritatile din tara vecina,

Cu alte cuvinte, odata incheiat acest proiect, ne vom plimba din Timisoara pana in Serbia, la Zrenjanin, pe apa sau pe uscat, doar cu buletinul.

De reluarea navigatiei, in anii urmatori, 470.000 de cetateni din zona Canalului Bega, precum si cei 280.000 de turisti care tranziteaza anual zona respectiva.

***

Va reamintim, un alt proiect mare, de decolmatare a canalului Bega s-a desfasurat intre 2008 si 2010 pe toata lungimea, pana la granita cu Serbia. Valoarea totala a investitiei a fost de 17 milioane de euro, banii provenind dintr-un imprumut total de 61 de milioane de euro, pe care Romania l-a incheiat in ianuarie 2007 cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), destinat finantarii proiectului privind apararea impotriva inundatiilor din zona de sud-vest a tarii.

Reprezentantii Apelor Banat au atras insa atentia in mai multe randuri, de-a lungul timpului, ca exista riscul ca namolul sa se intoarca in canal pentru ca nu au fost executate mai intai lucrari hidrotehnice de reabilitare si modernizare la nodul de la Sanmihai.

In plus, in timpul scurs de la incheierea operatiunii de dragare a canalului, in 2010, au mai intervenit alte lucrari. Este vorba de proiectul Primariei Timisoara – Reabilitarea Infrastructurii Malurilor Canalului Bega, in cadrul caruia au fost reamenajate malurile canalului, s-au construit piste de biciclete si statii de vaporase, proiect incheiat in 2015, insa socotit neterminat, intrucat ambarcatiunile cumparate de municipalitate nu pot face deocamdata curse de transport public, deoarece abia saptamana viitoare Guvernul va da unda verde infiintarii unei structuri de administrare a navigatiei, pentru care a fost deja incredintat si un spatiu de functionare in cartierul Plopi din Timisoara.

Ministrul Apelor si Padurilor a dat asigurari chiar la Timisoara ca in urmatoarea sedinta de Guvern va fi transata soarta vaporaselor RATT.

CITESTE SI: Ministrul Apelor si Padurilor, la Timisoara: Ati pus caruta inaintea boilor. Problema vaporaselor va fi rezolvata de Guvern saptamana viitoare 

Va reamintim, canalul Bega a fost amenajat in urma cu aproape 250 de ani, iar partea navigabila dintre Timisoara si Klek, Serbia, are o lungime de 114,5 km.


44,5 km se afla pe teritoriul judetului Timis. Navigatia pe acest canal a fost inchisa in anul 1958.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Sa inteleg ca infiintarea administratiei canalului Bega este utila si pentru proiectul asta pe fonduri europene.
    Al dracu Robu asta, ca numai rau a facut cu vaporasele….

    • Îmi cer scuze dar nu ați înțeles aluzia acești ziariști de paie în slujba lui ALI BABA DE TELEORMAN vor să minimalizeze meritele primăriei făcând să se înțeleagă că de fapt datorită CIUMEI ROȘII vor circula vaporetele.
      Mai ieri ministrul mediului declara că primăria a pus carul înaintea boilor el fiind un cornut care a confundat vaporetelor cu carul din Caracal.

  2. ce vor sa realizeze ei acum in 3 ANI era perfect functionabil in ani 60 secolul trecut
    tov ziaristi ar fi bine sa va informati

  3. Daca se stia ca decolmatarea fara repararea ecluzei de la Sanmihai este munca in zadar, de ce s-a mai facut? Am fost martor la simulacrul de decolmatare facut pe Bega, un oras intreg a vazut bataia de joc care s-a facut atunci. Banii sa iasa, rezultatul muncii conteaza mai putin, asta a fost si este in continuare lozinca la toate lucrarile ce tin de domeniul infrastructurii si amenajarii.

  4. Toata lumea este super entuziasmata de aceasta veste, incusiv autoarea stirii de fata. Vom merge in Serbia cu vaporul, ca sa ce? Cursele feroviare catre Serbia s-au anulat din lipsa de calatori. Curse de autobuze nu exista din acelasi motiv. Cine alege acum un drum cu vaporul, cand mai toata lumea poate merge cu masina personala, mult mai comod si mai repede, in plus exista si perspectiva autostrazii. Vor navali turistii sarbi in Timisoara? Ma indoiesc, tinand cont de durata si neajunsurile unei calatorii pe apa. Acum 100 de ani, situatia era cu totul alta, drumuri nesigure, calatoria cu trasura era o aventura. Cine a facut studiul de fezabilitate al acestui proiect ar avea decenta sa-l faca public in presa?

    • PSD-ist cu creier de vrabie în BELGIA și OLANDA sunt aproape numai autobenzi și au și canale navigabile folosite în turism și transport tu aici nu ai nici măcar o potecă bine bătătorită și te-ai trezit să te bagi în seamă ca chiloți în c… dacă crezi că vrea să te civilizeze cineva cu forța eu îți plătesc biletul până în TELEORMAN.

  5. @ DeDiego: Domnul meu, limbajul pe care-l folosesti in postari dovedeste precaritatea educatiei, inteligentei si culturii dumitale despre care nu ma cobor intr-atat incat sa le comentez. Belgienii si olandezii au fost un popor de cuceritori, de navigatori, si-au construit singuri canalele pentru ca nu aveau pe ce sa-si cladeasca locuintele, unii chiar locuiesc in locuinte plutitoare, chiar au avut colonii pe care le-au exploatat secole de-a randul. Romanii nu au in sange asemenea aptitudini si initiative, si in plus comparatia pe care o faci este ca si cum ai compara mere cu pere, daca ma intelegi. Totul este o poveste frumoasa buna de spus la prostime, sa se mai invarta unii e niste fonduri UE moca.

    • Ai dreptate inteligento toți care ați fost la școală 16 – 18 ani degeaba credeți că sunteți mai deștepți decât noi care am fost doar 8 clase gratis. După cum ai citit din articol canalul a fost navigabil încă din 1752 și culmea tot datorită unui inginer olandez fără să fie nevoie de o aprobare de la gașca lui ALI BABA DE TELEORMAN.
      Pe tine „bio” așa cum ești cât și pe toți PSD-iștii nu vă deranjează așa tare fondurile europene la care nu ați ajuns să vă infruptați pe voi vă deranjează realizarea in sine și neputința voastră de a face ceva util pentru acest oraș.
      Dar să revenim la ceva mai simplu unde nu ai așa multă nevoie de „energie” să înțelegi .
      Știi tu cumva din ce cauză nu poate investitorul privat să-și termine investiția la linia de tramvai din Calea Șagului și să le pună la dispoziție timișorenilor transport pentru a ajunge în cartierul Steaua și complexul comercial ?
      Știi tu din ce cauză nu s-a construit podul Jiul?
      Dacă nu știi și vrei să afli întreabă la tine la partid.