Noutati :

Noapte alba la Mitropolia Banatului la capataiul IPS Nicolae Corneanu! Patriarhul Daniel a trimis mesajul sau la Timisoara

29 septembrie, 2014 - 07:33 AM
Autor: Anonim      
Categorie: SOCIAL
0

TIMISOARA.  Noapte alba de suferinta la Mitropolia Banatului, unde imediat ce vestea trecerii la cele vesnice a IPS Nicolae Corneanu s-a imprastiat cu repreziciune. Ierarhii s-au adunat la capataiul mitropolitului pentru a se ruga.
A fost arborat drapelul negru si vor fi 40 de zile de doliu la Timisoara.

CITESTE SI: Mitropolitul Banatului a murit la Timisoara! IPS Nicolae Corneanu s-a dus sa se roage impreuna cu ingerii

Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a trimis mesajul sau de condoleante.

Am aflat cu multă durere în suflet că, în seara zilei de 28 septembrie 2014, a trecut din această viață, Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, ierarh venerabil al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, arhipăstor erudit și harnic, promotor al valorilor credinței și culturii creștine în dialog multiconfesional.

       Împreună cu ierarhii Sfântului Sinod, cu preoții, monahii, și credincioșii îndoliatei Arhiepiscopii a Timișoarei, înălțăm în aceste zile rugăciuni pentru odihna sufletului său în lumina și pacea Preasfintei Treimi, împreună cu vrednicii ierarhi ai Bisericii lui Hristos din poporul român.

Veșnica lui pomenire, din neam în neam!

†Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”

Va reamintim, noaptea trecuta, IPS Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, s-a despartit de viata lumeasca si s-a dus la cele vesnice. Inaltul prelat s-a stins la resedinta sa din cadrul Mitropoliei Banatului, aflata in centrul Timisoarei.

Video-ul nu poate fi incarcat.

La Timisoara urmeaza 40 de zile de doliu.

Trupul neinsufletit al lui Nicolae Corneanu va fi depus maine la Catedrala din Timisoara, unde credinciosii vor putea sa-i aduca un ultim omagiu si se vor tine mai multe slujbe, in urmatoarele zile, pentru cinstirea memoriei inaltului prelat.

IPS Nicolae Corneanu isi va dormi somnul de veci in cripta ierarhilor de sub altarul Catedralei Mitropolitane din Timisoara, iar slujba de inmormantare va fi oficiata, conform traditiei, de Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, impreuna cu un sobor ierarhi, membri ai Sfantului Sinod al BOR. Vor fi prezenti la Timisoara toti mitropolitii Bisericii Ortodoxe Romane, precum si alti inalti ierarhi ai BOR.

Vom reveni cu detalii legate de ceremonialul religios pe care il va organiza Mitropolia Banatului in memoria sa.

Nicolae Corneanu – o viata dedicata bisericii

A fost apreciat, dar a fost si hulit de-a lungul vietii. Cert este ca IPS Nicolae, mitropolitul Banatului, a scris o pagina de istorie in Biserica Ortodoxa Romana.

Nascut la 21 noiembrie 1923 la Caransebes intr-o familie preoteasca, si-a petrecut copilaria alaturi de mama sa care i-a insuflat dragostea fata de cele sfinte, tatal sau murind de tanar.

Intre anii 1934-1942 a urmat scoala elementara si liceul in Caransebes. A plecat apoi la Bucuresti unde a urmat cursurile Facultatii de Teologie, intre anii 1942-1946. In anul 1943 a fost hirotonit diacon celibatar de catre episcopul Veniamin Nistor al Caransebesului, in biserica parohiei Obreja, judetul Caras-Severin. In 1946 si-a luat licenta in Teologie, iar dupa absolvirea facultatii s-a inscris la doctorat.

Revenind pe plaiurile natale, a fost numit profesor suplinitor la Academia Teologica din Caransebes (1 aprilie 1947 – 1 septembrie 1948). Dupa desfiintarea istoricei episcopii de aici, a mers la Timisoara unde a fost numit, in anul 1949, secretar, apoi referent principal la Centrul Eparhial. Intre anii 1952-1956 a ocupat functia de consilier cultural al Arhiepiscopiei Timisoarei si Caransebesului.

Din anul 1956 si-a reluat activitatea in invatamantul teologic ca profesor la Seminarul din Caransebes, unde a predat greaca si franceza, pana la 1 martie 1959 cand a devenit conferentiar universitar la catedra de Indrumari Misionare a Institutului Teologic din Sibiu, predand Teologia simbolica si Limba greaca.

In anul 1960 Nicolae Corneanu a fost hirotonit preot de catre Prea Fericitul Patriarh Teoctist pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales episcop al Aradului, Ienopolei si Halmagiului.

S-a calugarit la manastirea Cernica din apropierea Bucurestilor la 12 ianuarie 1961, pastrand numele de Nicolae. A fost hirotonit arhiereu in biserica „Sfantul Spiridon Nou” din Bucuresti la data de 15 ianuarie 1961, de catre patriarhul Justinian, instalarea in functia de episcop al Aradului avand loc la 22 ianuarie acelasi an in Catedrala Episcopala din Arad.

La 17 februarie 1962, acelasi Colegiu Electoral al Patriarhiei Romane, l-a ales in scaunul vacant de Arhiepiscop al Timisoarei si Caransebesului si Mitropolit al Banatului.

Instalarea s-a facut intr-o zi de duminica, 4 martie 1962, in Catedrala Mitropolitana din Timisoara de catre patriarhul Justinian Marina si alti membri ai Sfantului Sinod, in prezenta multor preoti si credinciosi din Banat.

In acelasi an, 1962, a fost ales membru permanent al „Grupului de studii patristice” infiintat de Comisia „Credinta si constitutie” a Consiliului Ecumenic al Bisericilor. Intre anii 1978-1981 a activat ca membru in Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor. A fost delegatul Patriarhiei Romane la instalarea papilor Ioan Paul I si Ioan Paul II.

A raspuns o vreme de comunitatile ortodoxe romane de peste hotare, vizitand de mai multe ori S.U.A. si Canada (1979), parohiile romanesti din Australia si Noua Zeelanda (1984) si parohiile din Europa Occidentala.

Intre aprilie-iunie 1967 a fost loctiilor de mitropolit al Ardealului, iar in perioada octombrie 1977 – aprilie 1978 loctiilor de mitropolit al Olteniei. In repetate randuri a suplinit Eparhia Aradului si o vreme pe cea a Caransebesului.

I-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa de catre Institutul Teologic Protestant din Cluj (1978), Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad (2003), Universitatea de Medicina si Farmacie din Timisoara (2003), Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Regele Mihai I a Banatului (2003) si Universitatea de Vest din Timisoara (2003).

Urmare a neobositelor preocupari carturaresti, IPS Nicolae a fost ales in anul 1992 membru de onoare al Academiei Romane. A fost presedintele de onoare a numeroase fundatii si societati. In anul 1992 el a fost ales membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.

I s-a conferit titlul de „cetatean de onoare” al oraselor Timisoara, Lugoj si Caransebes. In 1997 a primit premiul conferit de Grupul pentru Dialog Social „pentru intreaga viata inchinata adevarului, dreptatii si libertatii”. In anul 2000 i s-a conferit ordinul national „Pentru Merit” in grad de Mare Cruce conferit de Presedintia Romaniei. In decembrie 2007 i s-a conferit de catre Consiliul Judetean Timis premiul „Pro cultura timisiensis” pe anul 2007. De-a lungul timpului a colaborat la mai multe reviste si a publicat numeroase carti.

Controversele din jurul mitropolitului Banatului

Numele lui IPS Nicolae a aparut, de-a lungul vremii, in cateva scandaluri publice, in anul 2008 fiind la doar un pas de caterisire (scoaterea din functia de preot). Cu toate acestea, numele Mitropolitului Banatului a cantarit destul de greu, el fiind apreciat in cadrul Bisericii Ortodoxe Romane.

Primul incident in care  a fost implicat s-a petrecut imediat dupa Revolutia din Decembrie 1989. In unele cercuri, in special ale revolutionarilor, se vorbea tot mai pronuntat ca din ordinul sau au fost inchise portile Catedralei Mitropolitane in Decembrie 1989, iar din aceasta cauza zeci de tineri au pierit sub gloante chiar pe scarile acesteia. Toate aceste speculatii au fost, insa, respinse in mai multe randuri de IPS Nicolae.

In zilele cand a inceput Revolutia la Timisoara, n-am fost in oras si imi imput si acum acest lucru, desi n-am fost eu cauza absentei de aici: a trebuit sa merg intr-o delegatie la Constantinopol, la Patriarhia Ecumenica. Acolo m-a prins inceputul Revolutiei. Am plecat cat am putut de repede de la Istanbul, pentru a ajunge in tara, dar de la Bucuresti n-am putut pleca imediat la Timisoara. Pana s-a putut vorbi la telefon, colaboratorii mei de aici imi comunicau mereu ca revolutionarii cereau sa fiu si eu prezent alaturi de ei, mai ales in celebrul balcon al Operei din Timisoara. Indata ce am putut pleca din Bucuresti, m-am atasat intregii miscari care s-a produs atunci, in decembrie 1989, si intr-un fel cu sentimentul vinovatiei ca n-am putut sa contribui si eu la Revolutie, dar si cu o admiratie deosebita pentru ceea ce s-a intamplat in acele zile”, declara intr-un interviu IPS Nicolae, incercand sa faca lumina in legatura cu acuzatiile ce ii erau aduse.

Nicolae Corneanu a recunoscut colaborarea cu Securitatea

In anul 2007 a izbucnit un alt scandal in care a fost implicat numele lui Nicolae Corneanu, odata cu cercetarea arhivelor fostei securitati comuniste. Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a dat oficial verdict de colaborare cu fosta securitate in cazul Mitropolitului Banatului. Conform CNSAS, acesta ar fi inceput colaborarea cu fosta securitate inca din anul 1950. Conform documentelor CNSAS el ar fi oferit informatii atat despre „dusmanii poporului” din tara, cat si despre cei fugiti in strainatate. Ar fi avut mai multe nume de cod printre care”Popa Vasile”, „Popescu Ion/Ioan” si „Munteanu Ioan”.

Din notele aflate la dosar reiese ca mitropolitul si-a turnat mai multi colegi preoti, intre care unul din Caras-Severin si un altul din Timis care se faceau vinovati in ochii regimului fiindca il sustineau pe preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa, in acea vreme detinut politic.

O alta caracterizare, din 1963, dovedeste ca Nicolae Corneanu a avut si misiunea de a-l spiona si de a-l influenta pe Patriarhul Iustinian Marina. Cat priveste activitatea sa externa, Corneanu ar fi dat declaratii despre membrii delegatiilor bisericesti care se deplasau in strainatate, ar fi fost folosit pentru discreditarea preotului Calciu Dumitreasa si ar fi cules informatii despre strainii pe care i-a cunoscut in timpul vizitelor. Ca o recompensa, tot Securitatea l-ar fi ajutat sa ajunga si mitropolit al Banatului, in 1962, asa cum rezulta din alta caracterizare, intocmita in 1963.

IPS Nicolae nu a negat niciodata colaborarea sa cu fosta Securitate, insa a explicat si modul in care aceasta ar fi decurs. Mai mult, el a trimis CNSAS o scrisoare cu explicatii oficiale.

Din pacate, «am fost colaborator al politiei politice comuniste» nu din ianuarie 1950, ci din toamna anului 1948, cand am fost arestat pe motivul de a fi adapostit un asa-zis «fugar» stabilit in Germania si venit in tara pentru a-si revedea familia. Eliberat, s-a crezut ca voi mai fi vizitat de alti «fugari», care astfel ar fi fost si ei prinsi. Obligat a purta legaturi cu cei care ma vizitau, am trecut din mana in mana, de la Siguranta, apoi de la Securitate, care imi cereau note scrise si informatii, pana la Revolutia din Decembrie 1989. Acceptarea acestei grele situatii mi-a macinat tot timpul constiinta si de aceea imediat dupa Revolutie am facut declaratii publice incepand cu ianuarie 1990. Asadar, n-am ce contesta, decat a repeta mereu parerea de rau pentru cele impuse si acceptate„, se arata in scrisoarea adresata CNSAS de catre IPS Nicolae.

Un an mai tarziu, numele Mitropolitului Banatului a fost implicat intr-un imens scandal ale carui ecouri s-au auzit departe de granitele tarii noastre. Acesta s-a stins in momentul in care IPS Nicolae si-a cerut, inca o data, iertare pentru faptele sale.

Totul a inceput in primavara anului 2008, mai exact in data de 25 mai 2008 cand, in cadrul ceremoniei de sfintire a bisericii greco – catolice „Sfanta Maria Regina Pacii si a Unitatii”, IPS Nicolae a plecat din mijlocul credinciosilor si a urcat la altar, unde a cerut permisiunea de a se impartasi. Ca raspuns, Excelenta sa Mons. Francisco-Javier Lozano, nuntiul apostolic in Romania, conform traditiei, i-a dat in mana Inalt Preasfintiei Sale Nicolae Sfantul Trup, dupa care i-a fost inmanat potirul cu Sangele Domnului din care inalt Preasfintia Sa Nicolae s-a impartasit singur.

Aceasta impartasire a determinat protestul Patriarhiei Ruse prin vocea mitropolitul Kirill, solicitand Bisericii Ortodoxe Romane  „sa exprime un punct de vedere in legatura cu acest eveniment”. De asemenea, au protestat mari duhovnici si calugarii de la Muntele Athos, care au solicitat caterisirea. In protestul lor, acestia il acuzau pe IPS Nicolae ca s-ar fi impartasit cu „ereticii”, ceea ce a determinat proteste vehemente. De asemenea, IPS Bartolomeu Anania a luat pozitie impotriva lui Nicolae Corneanu.

Patriarhul Daniel a evitat initial un raspuns imediat si a refuzat sa ia o decizie in intalnirea Sinodului permanent din 6 iunie de la Manastirea Neamt, urmand ca acest caz sa fie discutat la urmatoarea sedinta a Sfantului Sinod, care urma sa aiba loc in 8-9 iulie 2008. In plenul celei de-a doua sedinte a Sinodului, IPS Nicolae si-a recunoscut vina si „si-a cerut iertare si a fost iertat”, dupa cum scria in comunicatul emis de Sinod.

Cand a venit momentul cuminecarii, in interior aproape ca am simtit un impuls, un imbold, care m-a condus spre impartasania euharistica. Un gest spontan, neprevazut. In acel moment nu am mai avut discernamant, nu am mai calculat consecintele. Eram prins in valtoarea evenimentului. Stiam ca romano-catolicii si ortodocsii nu ajunsesera inca la intercomuniune, dar m-am lasat purtat de o intensa emotie. Din punctul de vedere al disciplinei canonice a Bisericii mele, care corespunde cu cea a Bisericii catolice in ce priveste episcopii si preotii, este evident ca acel gest nu trebuia sa-l fac. Nu le-am impus niciodata credinciosilor mei sa se impartaseasca cu catolicii. Repet, este vorba de un gest spontan. Exista anumite momente, conditii particulare, intr-un climat de intensa spiritualitate, in care suntem determinati sa facem gesturi curajoase”, si-a explicat atunci gestul IPS Nicolae.

Un nou scandal, insa de mai mici proportii, in care a fost implicat Mitropolitul Nicolae Corneanu a fost in anul 2009 cand la conducerea Facultatii de Litere, Istorie si Teologie a fost impus de Mitropolie Nicolae Beleanu, fara a se tine cont de regulile universitare (seful catedrei fiind ales in mod democratic de titularii catedrei).

Urma ca Beleanu sa fie confirmat in functie de Senatul Universitatii de Vest. Totul s-a aflat, iar un scandal era iminent, astfel ca Beleanu nu a mai fost confirmat in aceasta functie. In acel context tensionat a fost ales si validat ca sef al aceleiasi catedre preotul Viorel Cherciu. La putin timp dupa preluarea mandatului, izbucneste un scandal privind impunerea de catre Mitropolie a unei titularizari controversate, in persoana preotului Vasile Muntean. Odata aparut acest nou scandal, in presa, mai marii Mitropoliei i-au cerut lui Cherciu sa retraga actiunea pe care acesta o intentase in justitie impotriva colegului sau Vasile Muntean.

Cherciu a refuzat recomandarea Mitropoliei, astfel ca institutia a luat o decizie controversata, sub semnatura mitropolitului Nicolae Corneanu. Acesta din urma a emis un act prin care l-a exclus din invatamant pe Vasile Cherciu, luandu-i, totodata, si parohia.

Dar cel mai recent scandal in care a fost implicat numele mitropolitului Banatului a avut loc in data de 21 mai 2011, cand Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a decis sa-i retraga mitropolitului Banatului Nicolae Corneanu dreptul de semnatura si de decizie in problemele administrative ale mitropoliei. Decizia a venit dupa ce IPS Nicolae nu mai participase de mult la slujbele de la Catedrala din cauza batranetii si a bolii care l-a tinut la pat. Decizia Sfantului Sinod a facut ca zeci de timisoreni sa iasa in strada, sa proteseteze in fata Catedralei Mitropolitane. Ba chiar au trimis scrisori deschise, semnate chiar si de primarul de atunci al Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, pentru a se reveni asupra acestei decizii drastice.

In zadar, insa, atributiile luate de Sfantul Sinod, mitropolitului Banatului, i-au fost incredintate Arhiepiscopului Timisoarei, PS Paisie Lugojanul.

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor