Monica Macovei: „PDL este singurul partid care nu intervine in justitie si nu isi apara cercetatii penal“

Monica Macovei, europarlamentar PDL, fost ministru al Justitiei vorbeste despre deschiderea cabinetului de europarlamentar la Timisoara, despre comasarea alegerilor de anul viitor si despre actiunile revolutionarilor din aceste zile!

Revolutionarii din Timisoara au declansat, recent, o serie de actiuni de protest impotriva intentiei actualei guvernari de a suspenda pe o perioada de un an, cu cateva exceptii, plata indemnizatiei de revolutionar. Considerati ca aceste actiuni au si conotatii politice?
Nu am suficiente detalii despre protestul revolutionarilor din Timisoara, doar informatiile din presa, si  mi-e greu sa fac un comentariu. Dar in acest context as vrea sa va spun opinia mea: indemnizatiile de revolutionari sunt justificate numai pentru cei raniti in revolutie, cei care au ramas cu boli, inclusiv psihice si pentru urmasii celor omorati sau care si-au pierdut capacitatea de munca. Ceilalti care au participat la revolutie si si-au riscat viata, dar sunt bine sanatosi, le multumim si le amintim de obligatia de fidelitate fata de tara. Nu au iesit in strada pentru bani, ci pentru idei si libertate.

Cum explicati opozitia reprezentantilor PNTCD din Timisoara, un partid cu valente presupus democratice, fata de deschiderea biroului europarlamentar al dvs. in sediul Societatii Timisoara?
Au fost chestiuni de conjunctura, din necunoastere sau din rea-vointa. Sunt membru al Societatii Timisoara, asa cum sunt si alti politicieni, din diferite partide… Ei mi-au propus sa imi deschid cabinet parlamentar la Timisoara si sunt onorata. Ma bucur ca am ocazia sa vorbesc cu oamenii din Timisoara, sa particip la diferite evenimente ale comunitatii. O clarificare juridica insa: precizez ca nu am subinchiriat camera in care functioneaza Societatea Timisoara, ci doar contribui la o parte din cheltuieli.

Sunteti unul dintre politicienii care nu se sfiesc sa spuna lucrurilor pe nume, chiar daca acest lucru provoaca un anumit disconfort in tabara democrat-liberala. Cum comentati ultimele actiuni ale procurorilor anticoruptie, soldate cu arestarea unor fruntasi ai PDL?
Nu este nicio reglare de conturi. Sunt dosare ale procurorilor, sunt reale, nu sunt dosare politice. Asta am vrut in Romania de atatia ani. PDL este singurul partid politic din ultimii 20 de ani care nu intervine in justitie si nu isi apara cercetatii penal, asa cum am vazut de atatea ori la PSD si inca mai vedem. Va reamintesc ca in octombrie 2011 am adoptat in unanimitate in Biroul Permanent al PDL Codul Etic si din acel moment il aplicam in partid si i-am exclus pe cei care sunt arestati preventiv de judecatori. E cazul lui Sorin Apostu, al lui Silviu Bian si altii. Asta este reactia normala a unui partid politic care respecta opinia publica si isi respecta promisiunile. Cu alte cuvinte, procurorii si judecatorii sunt liberi sa ancheteze, sa aresteze, sa condamne politicieni, inclusiv din cei aflati astazi la putere. Am vrut ca nici un politician sa nu poata incalca legea nepedepsit. Asta avem acum, este meritul PDL si al presedintelui. Nu sunt modesta, sunt realista, am avut si eu o contributie la aceasta stare de fapt. Si vreau sa aparam ceea ce am obtinut si sa mergem mai departe, inclusiv la a avea solutii mai rapide in instantele de judecata si condamnari descurajante. Repet, asta nu s-a intamplat in cazul nici unui alt partid care s-a aflat la guvernare. Aduceti-va aminte vremurile cand la conducere era PSD, stenogramele din sedintele PSD referitoare la dosare penale privind opozitia si inregistrarile cu discutiile senatorului Voicu referitoare la „reteaua” din justitie; imi amintesc acum doua citate, le redau aproximativ: „unde nu am obtinut achitare am obtinut pedepse cu suspendare” si  „chiar daca pierdem alegerile, reteaua functioneaza”. Cred ca trebuie reluate public ca lumea sa nu uite. Mai mult, ascultand discursul recent al domnului Ponta de la Bistrita Nasaud – de genul: vom ajunge la putere, ii vom aresta pe cei din PDL, va promit, la asta ma pricep – ma tem ca prin USL ne-am intoarce la vremurile in care politicul va interveni brutal in justitie ca sa fie arestati cei din PDL si sa nu fie arestati cei de la putere.  Adica ne-am intoarce la vremurile trecute, la dictatura celor aflati la putere, la bocanci in justitie si la hartuirea judecatorilor si procurorilor care au avut curajul sa ancheteze, aresteze si condamne pe oricine, din orice partid.

In urma cu aproape o luna, secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Lidia Barac, fosta presedinta a Curtii de Apel Timisoara, a propus un proiect de lege, care a si fost aprobat de Executiv, care prevede ca magistratii sa fie sanctionati pentru exercitarea functiei cu grava neglijenta sau rea-credinta. Cat de puternic va lovi acest act legislativ in corpul magistratilor?
Sanctiuni pentru exercitarea functiei cu grava neglijenta sau rea-credinta existau si pana acum in lege. Proiectul Ministerului Justitiei, trecut prin Guvern, a largit sfera abaterilor disciplinare. Este foarte clar ca sunt actiuni sau inactiuni ale magistratilor pentru care ar trebui sa fie sanctionati, chiar cu excluderea. Am vazut ca in proiectul Ministerului Justitiei, care recent a fost respins in Camera Deputatilor si merge la Senat, apareau ca abateri disciplinare pasibile de sanctiuni nemotivarea hotararilor judecatoresti si ale actelor judiciare ale procurorilor sau motivarea in mod voit contrara rationamentului juridic, menita sa afecteze prestigiul justitiei. Vreau sa va spun ca si pe actuala lege, pe baza prevederilor din Statutul judecatorilor si procurorilor pot fi sanctionati si dati afara magistratii care gresesc. in opinia mea trebuie dati afara procurorii si judecatorii care tin nejustificat ani de zile dosarele si nu le judeca sau nu le ancheteaza, astfel incat, uneori, se ajunge sa se implineasca termenul de prescriere pentru raspunderea penala. Am vazut si cazul in care  a fost  judecator doamna Viorica Costiniu, in recurs, unde inculpatul fusese condamnat in fond si apel, iar in recurs, stiind ca se implineste prescriptia, a dat termen in continuare si s-a implinit prescriptia, deci condamnarea a disparut si tot efortul judiciar de pana atunci s-a anulat. Ca sa nu mai spun cat ne costa pe toti, din banii publici, un proces.
Am vazut protestele asociatiilor magistratilor fata de proiectul Ministerului Justitiei, am vazut ca vorbeau despre incalcarea independentei magistratilor. Sa tii un dosar patru-cinci ani de zile, sa-l tii pana la prescrierea raspunderii penale, astea nu fac parte din independenta! E inacceptabi! In alte tari, Germania, Marea Britanie sau Olanda s-ar cutremura sistemul de justitie daca s-ar prescrie raspunderea penala in timp ce dosarul este pe rolul unui judecator, iar acel judecator ar pleca imediat din sistem. Vedeti ca in ultimul raport al Comisiei Europene se cere CSM sa reformeze, adica sa recostruiasca de la temelii, sistemul raspunderii disciplinare. Ati vazut vreo schimbare pana acum? Niciuna relevanta. Iar Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) s-a compromis total si nu poate fi partener la discutii serioase asupra justitiei: se apara unii pe altii in dispretul populatiei.

O publicatie spaniola a scris, la mijlocul lunii trecute, ca Romania „traieste cu spatele la Schengen”, in conditiile in care lupta impotriva coruptiei si contrabandei nu este foarte vizibila din afara granitelor tarii. Cum considerati ca pot fi convinse Olanda si Finlanda sa fie de acord cu aderarea Romaniei la Spatiul Schengen?
Olanda a anuntat ca asteapta raportul de monitorizare pe justitie, din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), al Comisiei Europene. Este adevarat, Romania a indeplinit toate conditiile tehnice pentru aderarea la spatiul Schengen. Dar legatura intre MCV si Schengen cred ca este una de incredere in oameni, respectiv in politisti, vamesi, procurori sau judecatori si, evident, in politicienii care iau sau nu decizii anticoruptie. Spatiul Schengen este un spatiu in care cu  totii trebuie sa avem incredere unii in altii. Din acest motiv conteaza competenta profesionala si integritatea persoanelor care iau decizii. Prin urmare, Olanda asteapta raportul MCV al Comisiei Europene din februarie. Asta inseamna ca asteapta sa fie remediate criticile din rapoartele anterioare, adica asteapta urmatoarele: (1) judecatorii sa judece repede si sa dea pedepse descurajante; (2) politicienii sa nu mai blocheze dosarele cu imunitatea si sa nu mai incerce amputarea  legii de functionare a Agentiei de Integritate; (3) CSM sa refaca sistemul raspunderii disciplinare si sa curete sistemul judiciar, sa dezvolte managementul instantelor, sa nu mai promoveze la ICCJ, ca pana acum, pe interese si fara criterii.

In tendinta de a convinge reprezentantii celor doua tari sa voteze pentru primirea Romaniei in Schengen, unii analisti politici avanseaza ideea unui lobby sustinut in Parlamentul European. Care pot fi sansele unui astfel de demers al europarlamentarilor romani?
In Parlamentul European am discutat constant despre aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen. Au fost adoptate rezolutii de sustinere, cel mai recent vot in PE in favoarea aderarii la spatiul Schengen a fost in octombrie 2011. in afara de rezolutiile PE, fiecare parlamentar roman discuta cu colegii din grupurile politice din care fac parte, cu cei din alte grupuri si cu membri ai Executivului din state membre. Mesajul meu este: da, avem probleme in justitie si coruptie, ne ocupam de ele si vrem sa le rezolvam, iata ce am facut, ce planuri concrete avem si ce buget am dedicat rezolvarii lor. Mesajul unora dintre colegii mei a fost ca si alte tari din spatiul Schengen au coruptie, asa ca sa ne lase in pace. Eu cred ca acest mesaj este gresit. Daca in spatiul  Schengen exista tari care au coruptie, cum ar fi Grecia, nu exista niciun argument sa ia inca doua tari cu aceleasi probleme.

Care este opinia dumneavoastra fata de propunerea ministrului Internelor si Administratiei, Traian Igas, de comasare a alegerilor locale cu cele generale?
In coalitie s-a discutat deja propunerea de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare, va fi un proiect in acest sens, altul decat cel publicat acum pe site-ul Ministerului de Interne. Eu mi-am precizat punctul de vedere si il mentin: comasarea alegerilor se justifica prin reorganizarea administrativa si sper sa se ajunga la acest lucru pana in toamna anului viitor. Desigur, reducerea numarului de parlamentari la maximum 300 ramane un obiectiv major.