Noutati :

Interviu cu Stefan Tarjoc, director la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Lovrin: Pita din Banat e buna si ar trebui facuta cu grau din Banat

7 octombrie, 2013 - 09:29 AM
Autor: Roxana Deaconescu      
Categorie: INTERVIU
0

Pe ce pune accentul Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Lovrin?

Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Lovrin pune accentul pe cercetare, inovare si dezvoltare. Asta inseamna ca noi ne desfasuram activitatea pentru crearea de noi soiuri si hibrizi pentru cultura mare.

De cand sunteti pe piata si de cand aveti primele soiuri?

Statiunea este pe piata de 68 de ani, dar inainte de razboi cercetarea in Banat era din perioada interbelica. Imi amintesc din studentie ca primii hibrizi de porumb care s-au creat la Lovrin au fost acum 30 si ceva de ani. Multe din primele soiuri se mentin si acum pe piata, ceea ce inseamna ca sunt produse bune.

Printre fermierii care vin la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Lovrin sunt si straini sau doar din Romania?

Normal, vindem la toata lumea. Avem cateva firme straine de pe zona de vest: doua firme sunt germane, una este italieneasca si una este daneza. Vin la noi dupa grau si au luat chiar din toate cele 3 soiuri de grau. Ei cumpara de un an – doi de la noi si sunt foarte multumiti de soiurile noastre. Le-au pus in cultura tocmai pentru ca au luat niste soiuri din tarile de origine, pe care le-au cultivat si au avut probleme in cativa ani, cand au aparut fluctuatii de temperatura si mai ales lipsa precipitatiilor. Si-au dat seama ca soiurile autohtone sunt mai rezistente decat cele care vin din zona lor de bastina. E normal, pentru ca ei vin din zona temperat-oceanica, noi suntem in cea temperat-continentala.

De unde vin cei mai multi clienti romani?

Anul acesta am vandut inclusiv la Husi, din Ciprian si din Alex, cele doua soiuri de grau. Si eu m-am mirat si le-am spus ca vin tocmai din celalalt capat al tarii. Au spus ca au cultivat soiurile noastre si au fost tare multumiti de ele si vor sa-si ia o categorie superioara pe care sa o inmulteasca si sa o mentina doi ani, iar in fiecare an vor lua de la noi seminte. Vindem pe zona Constanta foarte mult, de 3 ani incoace, in zona Calarasi, Craiova. Asta e paradoxul, ca intotdeauna cei de acasa te ocolesc. Dar totusi, de 2 ani am reusit sa ii facem sa se reintoarcem spre Lovrin. Culmea este ca firmele straine au cumparat prima data de la noi.

Putem spune cu usurinta ca graul din Banat ajunge la nemti si la olandezi? Pita din Banat e cea mai buna?

Graul din Lovrin a trecut demult granitele, el este omologat si in Ungaria inainte de a fi noi pe piata europeana. El deja fusese omologat in Ungaria si l-am omologat si in Germania. Pita din Banat e buna si ar trebui facuta din grau din Banat. Asa ar fi normal.

Aveti colaborari cu strainii?

Exista niste legaturi intre noi si un institut de la Stuttgart, avem un colaborator acolo, un profesor care colaboreaza si cu Institutul Agronomic din Timisoara. Avem rezultate foarte bune, un continut foarte bun de gluten, un continut foarte mare de proteina, necesar pentru o faina care sa asigure o paine de calitate.

De ce este mai bun graul nostru decat al altora?

Este al nostru, este un soi, adica avem 3 soiuri, toate competitive pe piata. Un fermier nu se pacaleste cu soiurile noastre, pentru ca niciodata nu va cultiva un singur soi sau un singur hibrid, pentru ca niciodata conditiile pe care le intruneste un an pentru o anumita cultura nu vor fi la fel de favorabile pentru toate soiurile sau pentru toti hibrizii. Intotdeauna trebuie sa ai o paleta de 3-4 soiuri ca sa fii sigur ca unele merg bine si asigura mersul afacerii.

Ce fel de produse mai comercializati, pe langa grau?

Avem grau, ovaz, floarea soarelui, canepa, porumb si mai avem si o paleta de seminte de culturi furajere. Suntem pe punctul de a absorbi si Statiunea de Cercetari pentru Plante Furajere Timisoara si automat vom prelua multiplicarea si crearea de noi culturi furajere.

Dar cel mai mult se cauta graul?

Cel mai mult, ca soiuri, regasim pe piata romaneasca graul romanesc. Inca isi mentin undeva la 80% din suprafata cultivata cu grau. Dar si porumbul este o cultura importanta si se cultiva la o suprafata destul de mare in Romania. Aici, toate statiunile care apartinem de Academia de Studii Agricole ne luptam cu marile firme care si-au cam impus hibrizii de porumb pe piata romaneasca. Dar totusi, romanii inca sunt prezenti pe piata, dar nu domina piata, ca si la grau.

Cum colaborati cu specialistii in agricultura din Timisoara? A prins bine Banatului faptul ca Valeriu Tabara a fost ministrul Agriculturii?

Colaboram foarte bine. Domnul profesor Tabara este si la noi cercetator, se ocupa de laboratorul de ameliorare a canepii. Intotdeauna e bine sa ai pe cineva la Bucuresti, colaboram extrem de bine cu toti specialistii din Timisoara, avem cercetatori de gradul 1. Domnul Tabara, de exemplu, intotdeauna a fost un luptator, s-a luptat pentru agricultura. Politica pe care a facut-o dansul asta a fost, cea a agriculturii, nu cealalta. El s-a luptat pentru pastrarea patrimoniului acestor statiuni. Am convingerea ca daca nu s-ar fi luptat, Lovrinul nu mai exista la momentul asta.

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor