Interviu cu Lidia Barac, presedinte Curtea de Apel Timisoara: Modificarile din Constitutie ce vizeaza Justitia, nici nu strica, dar nici nu aduc nimic nou!

Proiectul de modificare a Constitutiei Romaniei cuprinde o serie de propuneri care vizeaza si activitatea Justitiei. Printre altele, se preconizeaza ca numarul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sa fie majorat de la 19 la 21, iar cele doua mandate in plus sa fie atribuite reprezentantilor societatii civile. Sunteti de acord cu cei ce critica aceasta propunere, spunand ca se incearca politizarea excesiva a CSM?

O asemenea masura nu poate fi criticabila in substanta ei! Problema este daca in Romania s-a estimat eficienta introducerii in CSM a doi reprezentanti ai societatii civile, asa cum a fost pana astazi, fiindca nu cunosc sa se fi facut un studiu pe aceasta tema. Iar din ceea ce am receptat ca si magistrat am constatat unele paradoxuri. Bunaoara, cunosc membri ai societatii civile care si-au dat demisia la scurt timp dupa intrarea in acest organism, realizand ca nu pot avea o contributie in sensul in care au estimat atunci cand au candidat la astfel de posturi, si ma refer aici la regretatul profesor Filipas, care a facut parte din CSM si personal mi-a marturisit o dezamagire totala. Apoi, daca luam activitatea altor membri din Consiliu, care partea societatii civile, constatam ca unii dintre acesti au avut interventii oportune, pertinente, dar lucrurile s-au rezumat absolut la aceste interventii, pentru ca votul nu a fost intotdeauna conform, cu alte cuvinte nu au convins. Prin urmare, este discutabila propunerea, atata timp cat nu deriva din niste realitati sau necesitati reale. Pe de alta parte, daca ne uitam la ce reflecta presa, se pune intrebarea daca mai avem societate civila. Tot mai des se pune aceasta intrebare si nu o punem noi cei din justitie, ci o pun oamenii! In acest context, s-a observat tendinta aceasta de politize, fiindca aproape nici un membru al societatii civile care au fost cooptati in ultimii ani, mai devreme sau mai tarziu si-a dovedit apartenenta la o anumita ideologie, care tine de un anumit partid politic, ceea ce nu este in regula.

O alta propune de amendare a Constitutiei se refera la raspunderea materiala a magistratilor, un principiu pe care si dumneavoastra l-ati promovat in perioada in care ati fost secretar de stat in Ministerul Justitiei…

Raspunderea materiala a judecatorilor a fost si este inscrisa in Constitutia in vigoare. Norma este suficienta si are valoare de principiu. Eu am observat exact cum este structurata noua propunere, nu exista nici o diferenta, decat de reasezare a cuvintelor in fraza si poate criticabila din punct de vedere a tehnicii legislative, de aceasta data. Drama rezida in aceea ca normele care reglementeaza raspunderea materiala a magistratilor sunt in asa fel construite in legea organica, incat sunt inaplicabile. Nimic nu ma poate convinge ca daca inscriem acest lucru in Constitutie, institutia va deveni functionala. Tine de domeniul legii organice. Preocuparile noastre, ale Ministerului Justitiei, cand am fost secretar de stat, au tinut nu de Constitutie, ci de lege organica. Va reamintesc in acest context, ca am marcat nefunctionalitatea institutiei prin aceea ca prescriptia raspunderii disciplinare nu era conforma eficientizarii raspunderii materiale fiindca aceasta raspundere materiala, ca nicaieri in lume, este conditionata de prealabila stabilire a raspunderii disciplinare sau penale a magistratului. Ceea ce ar face ca in toate cazurile sa nu fim in termenele de prescriptie pentru exercitiul acestei actiuni, ca una subsidiara, respectiv ca efect al actiunii in regres al statului prin Ministerul de Finante impotriva magistratului vinovat. Bunaoara, cunoastem condamnarile instantei europene, condamnarile Romaniei: intotdeauna termenul in care se finalizeaza astfel de dosare este de ordinul anilor. Or, in conditiile in care raspunderea disciplinara se prescrie intr-un an de la savarsirea faptei, nu se putea pune problema succesului unei actiuni in regres a statului atunci cand este cazul. Am incercat rezolvarea acestei probleme printr-o Ordonanta de Urgenta, dar care foarte repede a fost modificata, pentru ca, dupa cum cunoasteti, Asociatia Magistratilor din Romania a lansat in spatiul public o adevarata campanie in care se sustinea ca noua lege face ca judecatorii sa raspunda asemenea criminalilor de razboi, adica imprescriptibil. Si evident, cu ajutorul acelorasi partide care astazi sunt la putere, atunci in opozitie, norma a fost modificata. Iar astazi este in vechea formula, prescriptibilitatea fiind de natura sa blocheze orice incercare de aplicare a principiului existent in Constitutie.

Se reia, de asemenea, in proiectul de modificare a Constitutiei, principiul conform caruia arestarea preventiva a unei persoane, privarea de libertate in cursul procesului penal, se va face in mod exceptional si motivat. Acest principiu exista si in prezent, dar se pare ca este destul de ineficient…

Evident ca toate normele din cod, din legislatie, spun foarte clar acest lucru! Sigur ca arestarea este o masura exceptionala si se ia doar cazuri expres si limitativ prevazute de lege. Deci, nu este nevoie de o reintarire a acestui subiect, care face obiectul legilor organice, pentru ca sa si eficientizam masura.

In acelasi registru constitutional, la articolul 23 se introduce un alineat nou, care face referire la interzicerea folosirii probelor obtinute ilegal…

Si acest lucru este foarte clarificat in legislatie: probele ilegale, culese in mod ilegal, nu pot produce efecte juridice, asa ca nu este de inteles de ce se rediscuta aceste subiecte. Mai degraba cred ca trebuia sa ne ocupam de ineficienta legilor existe, a normelor existente, care consacra tocmai aceste lucruri si sa identificam cauzele, sa lucram acolo, si nicidecum sa dublam tot legislativ astfel de cerinte.

O alta propunere care apare in noua Constitutie, la articolul 24, garanteaza principiul egalitatii de arme intre acuzare si aparare. Acest lucru poate insemna ca procurorul va cobora de la pupitrul sau, din dreapta completului de judecata, si va sta la acelasi nivel cu avocatul?

Nu este necesar sa consacram principiul ca atare, fiindca noi am ratificat Conventia Europeana, in mai 1994, si principiul egalitatii de arme este consacrat in aceasta conventie. Face parte, prin urmare, din dreptul intern si se aplica exact ca si orice lege interna! Sigur ca-n aplicarea legii, pentru a traduce acest principiu, se impun si unele masuri de ordin administrativ, printre care si cea evocata de dumneavoastra: locul fizic pe care-l ocupa procurorul in sala de sedinta. Acest lucru inteleg ca a fost reglementat printr-o hotarare a Consiliului, si ea discutabila intr-o prima faza, cand se discuta de cei cativa centimetri care trebuie sa separe podiumul avocatului de cel ocupat de procuror, dar intreg sistemul judiciar a inteles ca trebuie sa existe o egalitate si multe instante, printre care si instanta noastra, utilizeaza spatiul destinat in asa fel incat procurorul si avocatul sunt chiar si fizic intr-o pozitie de egalitate. Diferenta e in acele sali care au fost, ab initio, construite cu acest podium si pentru care, evident, resurse financiare nu prea sunt pentru readucerea la noua arhitectura. Dar, ceea ce am remarcat, toate noile sali de judecata sunt construite fara podiumul care sa separe fizic pozitia procurorului de cea a avocatului.

Referindu-ne la aceleasi propuneri de modificare a Constitutiei, de ce considerati ca a fost necesara reducerea duratei mandatelor membrilor CSM de la 6 la 4 ani?

Acest lucru cred ca nu a ingrijorat pe nimeni, nici pe magistrati! Din cate am inteles, chiar si membrii CSM au agreat aceasta modificare. Probabil ca s-au gandit la mandatul de parlamentar, de presedinte, care au aceeasi durata de 4 ani. Reactiile au fost, probabil, si datorita felului in care a fost perceputa activitatea CSM-ului pana in prezent in mediul judiciar.

Dupa episodul revocarii din CSM a judecatorilor Cristi Danilet si Alina Ghica, se incearca introducerea in Constitutie, la articolul 133, a principiului potrivit caruia membrii CSM pot fi revocati din functie de catre adunarile generale de la nivelul instantelor sau parchetelor pe care le reprezinta…

Exista, si in prezent, in lege posibilitatea revocarii membrilor CSM pentru motive legate de neindeplinirea tributiilor de serviciu, asa cum sunt ele conturate in lege. Nu era nevoie de o altfel de procedura, si este si de neimaginat o procedura de revocare, in conditiile in care mandatul unui membru al CSM este unul imperativ. Bunaoara, de ce nu ne-am intreba ca un parlamentar care in campania electorala a promis construirea unui pod in localitatea de care apartine, in circumscriptia in care a candidat si a fost ales, si n-a infaptuit acel pod, cum ar fi ca cetatenii care l-au ales sa voteze revocarea lui si retragerea din Parlament? Sunt niste lucruri absolut intr-o logica a absurdului!

Se pare ca toate propunerile de modificare a Constitutiei ce vizeaza activitatea Justitiei, sau majoritatea acestora, sunt cuprinse in actuala lege fundamentala a tarii, dar si in alte legi organice si acte normative in vigoare. In aceste conditii se impune intrebarea: de ce a mai fost nevoie de revenirea asupra unor principii constutitutionale care sunt prezente de ani buni in spatiul public?

Exista un diletantism general in zona juridica si toti cei care doresc sa randuiasca aceasta zona nu au ocupatii preponderent juridice sau nu au competente specifice dreptului, sa spun asa, in termeni largi. Din aceste ignorante se nasc multe complexe de tip individual si, atunci, lucrurile scapa de sub control si ne erijam in comandanti de natiune, comandanti de reguli, fara a avea caderea si competenta sa distribuim egalitatea intre cetateni si intre puteri.

Vorbind despre complexe si ignorante, de ce credeti ca specialistii cu expertiza in Drept sau in alte domenii supuse modificarilor in noua Constitutie nu au fost cooptati in comisia care a elaborat acest proiect?

Nu cunosc exact, pentru ca nu m-a preocupat masura in care specialistii au fost cooptati in Comisie, dar am aflat din presa ca forumul constitutional sufera de lipsa experientei si expertizei in domeniu, ceea ce este un lucru regretabil. Bunaoara, daca pe mine m-ati desemna sa conduc o echipa de ingineri pentru un aerodrom, aeroport, as refuza pentru ca nu am competente in domeniu. Nu ne pricepem toti la justitie, desi, aparent, ceea ce produce justitia, interesand societatea, ar parea ca fiecare poate exhiba niste judecati de valoare. Dreptul este, totusi, o stiinta, la fel ca matematica, fizica si multe cuvinte au conotatii juridice diferite de limbajul comun. De aici diferentele…

In opinia dumneavoastra, aceste propuneri de modificare a Constitutiei, odata adoptate, vor aduce un plus actului de justitie sau vor avea un efect minim?

Daca ne rezumam la acestea, in mod categoric, nici nu strica, dar nici nu adauga nimic!

Modul critic de evaluare a asa-ziselor modifica din noua Constitutie va confirma faima de magistrat incomod, asa cum ati fost perceputa de lumea justitiei in perioada cand ati activat ca secretar de stat in Ministerul Justitiei…

Nu cred ca am fost perceputa ca un magistrat incomod pentru lumea magistratilor, fiindca, bunaoara, sunt oameni responsabili in sistem care au fost constienti de necesitatea intaririi normelor privind raspunderea disciplinara, au fost magistrati interesati de scurtarea duratei proceselor, pentru ca altfel deveneam cu totii necredibili, iar justitia ineficienta (conteaza momentul la care ea se savarseste!) si, evident, ca au fost si opinii de tipul celor spuse de dumneavoastra, dar asta arata ca, intr-adevar, in justitie avem multe lucruri de indreptat, pentru ca avem oameni care nu sunt compatibili cu ideea de justitie rapida, eficienta.

Ati monitorizat justitia din interior, o perioada, in calitate de secretar de stat la Ministerul Justitiei. Cum comentati valul de arestari in randul magistratilor, din ultima vreme, mai cu seama de la instantele din Capitala?

Nu putem plasa fenomenul doar in Bucuresti! Este un lucru recunoscut, exista coruptie in justitie, ar fi fost si suspect sa nu existe cata vreme toate domeniile vietii social-economice au fost cuprinse de acest flagel cu care, dupa cum stiti, statul se lupta in varii forme. Este o optiune declarata, inclusiv a guvernului actual, ca lupta impotriva coruptiei, a creat institutii in acest scop, se declara formal preocupat de Mecanismul de Cooperare si Verificare si intrarea noastra in spatiul Schengen, ambele dosare externe fiind conditionate de eficienta impotriva coruptiei. Important este ca exista antidot impotriva coruptiei din justitie, iar faptul ca lunar, bilunar sau saptamanal avem cazuri de magistrati in conflict cu legea penala este o dovada de functionare a statului de drept. Daca apelam la memoria recenta, au fost perioade in care, desi cu totii vorbeau despre coruptia din sistem, sau nemultumirile din sistem erau infatisate si din aceasta perspectiva, nu am avut nici arestari, nici condamnari! Ori faptul ca ele exista trebuie sa ne dea incredere atat noua, in interior, dar si Comisiei Europene, fiindca nu este suficient sa imputi unui stat si sa pui un semn de minus in cadrul Mecanismului de Cooperare si Control pentru ca exista si este demonstrata coruptia in justitie, ci trebuie sa pui un plus cata vreme vezi ca exista magistrati trimisi in judecata si condamnati. Deci justitia functioneaza! Acesta este reperul care atrage plusul.

Apropo’s de coruptia din justitie, in viziunea dumneavoastra, cazurile judecatorilor Catalin Serban de la Curtea de Apel Timisoara, arestat si condamnat pentru trafic de influenta, si Sorin Gheorghisan, de la Judecatoria Timisoara, atacat in propria casa de fostul sot al prietenei sale, au afectat imaginea justitiei banatene?

Nu trebuie sa ai un magistrat arestat sau cu probleme in jurisdictia proprie, este suficient sa fie de la oricare instanta din tara. Sigur ca este afectata imaginea de ansamblu a justitiei. Asta este un lucru cert! In cazul Serban, nu sunt la curent cu discutiile despre anumite vicii de procedura in cazul retinerii sale. Spre deosebire de interesul pe care-l poate manifesta un novice in materie, eu sunt concentrata pe rezultat. Faptul ca s-a ajuns la o condamnare definitiva a eliminat prezumtia de nevinovatie! Este un fapt care trebuie tratat ca atare si receptat, reflectat in cadrul colectivului de munca, identificate eventualele cauze care au condus la un astfel de rezultat.