Noutati :

‘Fermierii trebuie sa inteleaga ca orice munca trebuie respectata si platita’. Interviu cu Octavian Guler, inginer agronom, Scoala de Soiuri

3 decembrie, 2014 - 04:26 PM
Autor: Dana Constantin      
Categorie: INTERVIU
1

Scoala de Soiuri a aparut din dorinta de a avea raspunsuri adaptate realitatii, prin experiente in conditii de productie, initial cu soiuri de grau. In timp,  tematica programului s-a diversificat si a cuprins soiuri de grau, tratamente fitosanitare, fertilizanti foliari, retete de fertilizare, preparate speciale, soiuri si hibrizi de rapita, hibrizi de porumb, hibrizi de floarea soarelui, densitati la grau. Campurile de experiente ale Scolii de Soiuri 2014 sunt amplasate in ferma Statiunii Didactice de pe langa USAMVB „Regele Mihai I al Romaniei” din Timisoara.

– Cand ati inceput Scoala Soiurile?
-Primele experiente au fost efectuate in anul 2002. Avem vechime, avem experienta. Si nu numai pentru soiurile de grau. La grau imaginea este mai spectaculoasa, pentru ca este o planta de talie mai mica si perspectiva permite o viziune de ansamblu frumoasa. Anul acesta am avut insa si floarea soarelui si porumb. Din punct de vedere vizual poate nu sunt la fel de spectaculoase, pentru ca depasesc statura omului, dar sunt culturi importante.
– Aveti suficiente seminte pentru a acoperi o paleta larga de soiuri?
– Si in acest an am trimis adrese la firme pentru material. Toate companiile trimit soiuri, nimeni nu-si face griji ca noi tratam preferential anumite soiuri. Noi suntem impartiali. Iar daca celui care vinde marfa nu ii este frica, ci ne apreciaza impartialitatea, devine de neinteles atitudinea unor fermieri. Pentru ca producatorii de seminte, chiar daca au si soiuri care nu au poate performante grozave, ne spun ca vor sa le vada asa cum sunt, nu laudate, pentru ca aceasta realitate ii ajuta. Un soi care nu este performant este dat la o parte. Ei nu vor sa incerce sa cheltuie in reclame pentru ca apoi sa se mire de ce nu se vinde. Au fost situatii in care unele soiuri au fost puse langa altele, straine, foarte-foarte bune. Era ca un Trabant langa un Mercedes, dar producatorul a adus si in anii urmatori seminte, pentru ca, de fapt, ei asta vor: sa vada cum merge in realitate soiul respectiv, sa profite de aceste informatii, poate chiar pentru a ameliora soiul respectiv, pentru a-i creste performantele. Este adevarat, avem si o bogata experienta. La Scoala de Soiuri avem 59 de soiuri, plus parcele mici, dar pe care este alt standard de lucru – sunt detalii de ordin tehnic. Ideea este ca nu pot sa fie aproape 60 de soiuri si doua egale ca performanta. Mai mult, unele soiuri exceleaza in productie, altele exceleaza in calitate, deci fiecare are o anumita destinatie, o anumita biologie. Posibilitatea de lucru a unei ferme trebuie sa se poata plia pe caracteristica soiului. Acesta poate avea un potential de productie exceptional, dar poate sa aiba niste sensibilitati care nu pot fi satisfacute datorita faptului ca, in locul in care il lucrezi, nu poti intra in camp cand ‘te cheama’ soiul respectiv. Atunci, trebuie sa stii cand sa te opresti cu el, nu poti sa spui: e un soi frumos, eu pe asta il vreau. Anul trecut s-a facut mare tevatura ca au fost afectate de boli culturile de grau. Dar cati dintre cei care se plangeau au venit la noi, aici, in camp sa vada cum se comporta…
– Pe langa soiurile de grau, prin Scoala Soiurilor puteti oferi informatii si despre tratamente fito-sanitare, fertilizatori ….
– Noi facem exepriente cu verigi tehnologice, ca sa avem informatii complete despre ceea ce se intampla. Pe de alta parte noi le spunem fermierilor ca nu trebuie sa le ia in nume de rau reprezentantilor unei firme ca-si lauda produsul , este normal sa o faca. Sunt ale lor, au cheltuit bani cu ele, cu cercetarea.  Ca sa obti un nou ierbicid pe piata am inteles ca este vorba despre costuri care se ridica intre 30 si 40 de milioane de euro. La fel si pentru alte produse. Atunci sigur ca trebuie sa le vanda undeva. Mai mult, nicio mare companie, fie ca este vorba despre seminte, ierbicide, ingrasaminte sau alte produse nu va stii cum se potriveste produsul respectiv cu o situatie foarte concreta, pe un anumit soi, intr-o anumita locatie. Nu au de unde sa stie.  Ei le prezinta, produsele pot fi performante, dar armonizarea produsului cu ceea ce ai in camp este sarcina fermierului, detaliile ii apartin.
– Rezultatele pe care le obtineti nu se marginesc la teorie, nu sunt ‘de colectie’, ci au aplicatii cat se poate de concrete?
– Sigur ca da, vorbim practic de cercetare la scara larga, pentru ca asta facem, chiar daca parcelele sunt mici, totalul este semnificativ. Conform regulilor cercetarii experimentale, aceasta se face pe scara larga. Acum, ca un fermier si-ar dori si parcele mai mari, sa vada ce se intampla, este una, dar nu poti aplica reguli stricte de lucru … Ca sa poti masura conform regulilor – este ca la jocul de fotbal- trebuie sa lucrezi dupa regulament. Intr-o experienta, cand faci calculul statistic de prelucrare a informatiilor, trebuie tinut cont de eroarea de lucru, daca ai o diferenta,  se face dupa calculul statistic. Spre exemplu daca este de 400 de kilograme la hectar, diferentele mai mici de atat trebuie sa le privesti cu mare ponderatie. Dintr-un lot demonstrativ nu poti face asta. Acesta este rostul experientei si de aceasta trebuie sa respecti regulile de lucru.
– In ce stadiu va aflati acum cu pregatirile pentru urmatoarea recolta?
– In acest moment toate parcelele din camp sunt etichetate. Daca cineva vrea sa vada exact ce se intampla cu o anumita parcela, chiar daca nu ne asteptam sa se taseze pamantul de la cati vizitatori vor veni acolo, noi ii asteptam. E mai simplu sa sune, sa intrebe ce-am facut acolo, dar nu isi fac timp sa se opreasca, sa mearga sa vada la fata locului. Cu toate ca e important, pentru ca sunt surse de informatii … Cand trebuie sa ia o decizie, sa cumpere un soi sau altul, vor avea profit doar daca vor lua decizia corecta.
– Poate fi aceasta o invitatie pentru cei care ar putea profita de experienta de aici?
– Tocmai de aceea le-am pus de acum, ca toti cei interesati sa se poata opri – sunt puse etichete la fiecare parcela. Stiinta si invatatura cu forta nu se poate insa. Se zice ca nu-i poti spune nimic celui care nu vrea sa te asculte.
– Cate soiuri aveti?
–  In total, pentru ca sunt impartite in experiente standard si experiente la scara mare – in total spun, sunt peste 100 de soiuri, inclusiv hibrizi de orz sau variante de tratamente la seminte, o mare diversitate … Chiar s-a intamplat un fenomen mult mai pregnant ca in alti ani, raportat la vigoarea de germinare, in sensul ca sunt diferente si de o saptamana intre germinare, intre rasarirea variantelor, dar si in ceea ce priveste vigoarea soiurilor sunt diferente foarte mari. Totusi, chiar daca soiul are dezvoltare mica in acest moment nu inseamna ca si productia va fi la fel, asta se va vedea doar la vara, la cantar. Dar ideea este ca aceasta diferenta este mult mai evidenta ca in alti ani.
– De ce?
– Este probabil – la asta ne-am gandit noi – o consecinta si a faptului ca nu am reusit sa semanam cand am vrut noi. A plouat foarte mult si vremea s-a racit. A urmat un mic proces de incalzire, dar pamantul ud se incalzeste mai greu decat pamantul cu umiditate normala. A fost si aceea rafala de ploaie de 40…50 de litri pe metru patrat, a plouat foarte mult, pamantul s-a mai tasat, probabil ca si de aici probleme. Nu a fost nici vreme foarte insorita, nebulozitatea a fost foarte mare intr-o anumita faza, au fost nopti reci … sunt multe cauze care sa duca la aceasta diferenta intre soiuri, raportata la diferentele caracteristice.
– Cum a fost anul 2014 pentru Scoala de Soiuri?
– A fost un an normal. Asta inseamna ca am reusit sa vedem diferentierea intre soiuri. Si in acest an diferentierea a fost foarte larga. Bine, acum trebuie sa tinem cont ca nu s-au facut tratamente fito-sanitare. Din aceasta cauza, la cel mai mic soi productia a fost sub trei tone la hectar. Dar cea mai mare productie in experienta a fost de peste 8 tone la hectar, 8500 de kilograme la hectar. Au fost peste zece soiuri cu productii de peste 7 tone … a fost asadar o paleta varietara de unde sa alegi material, dar pentru asta trebuie sa-l vezi. Acesta este paradoxul, suna oameni care ne spun ca au semanat soiul cutare si ne cer parerea …. Pai ce rost mai are sa ne dam cu parerea dupa ce l-au semanat? Ca sa le fie de folos trebuia sa intrebe inainte … Oricum, rezultatele sunt publicate iar pentru o ferma costul unei carti este modic. Si totusi, in ciuda opiniei multora, nu  aici este afacerea noastra, nu de aici ne punem paine pe masa, deoarece am vandut maxim 20 de exemplare. Fermierii trebuie sa inteleaga, fiecare, ca orice munca trebuie respectata si trebuie platita. Asa cum si ei se plang ca graul nu are pret, si munca altuia care te ajuta sa ai cantitate mare trebuie pretuita. In cazul firmelor, intr-adevar, daca mergi la un simpozion primesti gratuit pliante, brosuri, frumos colorate … dar ei te indeamna sa cumperi produsele lor, pe cand aici suntem impartiali. Noi spunem care este cel mai bun soi inclusiv in functie de conditiile din fiecare an, iar omul poate alege in cunostiinta de cauza.



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 1comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. Corect dl Guler, dar problema mare este ca fermierul va aplica mai greu la ceea ce faceti d-voastra pt ca dupa cum stiti solurile difera foarte mult, in conditii de cultura datorita si conditiilor atmosferice ceea ce anul asta este considerat exceptional in anul urmator poate fi un fiasco, tratamentele, erbicidarile, etc, dau rezultate diferite datorita factorilor de mai sus, pe deasupra datorita faptului ca pe linga culturile de camp, fermierii au pe cap o groaza de alte probleme birocratice, de menetanta si rep. utilaje, angajati care nu respecta sarcinile primite (furt de pesticide, motorina, etc) duc la cele afirmate mai sus, respectiv o productie proasta sau slaba calitativ, cand asteptarile sunt mari fata de cele vazute in experientele d-voastra.