Noutati :

‘DNA trebuie sa fie un fel de bau-bau pentru cei care candideaza’. Interviu cu judecatorul Cristian Danilet, aflat la Timisoara

25 aprilie, 2016 - 10:22 AM
Autor: Liliana Iedu      
Categorie: INTERVIU
3

TIMISOARA. Judecatorul Cristian Danilet, membru in Consiliul Superior al Magistraturii a vorbit intr-un interviu acordat opiniatimisoarei.ro despre problemele din justitie, dar si despre politica.

DNA influenteaza sau nu jocul politic? A ajuns un for preselectiv al alegerilor in Romania, asta e normalitatea?

In Romania coruptia este endemica, adica ea a cuprins toate institutiile si autoritatile statului. De aceea si anticoruptia este atat de extinsa si de vizibila. Practic, odata la trei zile, in Romania, avem un dosar deschis, un dosar de mare coruptie, al DNA. Logic ca printre cei urmariti se afla si oameni politici, fie ca vorbim de politicieni din administratia publica locala, fie ca ne referim la politicieni de nivel inalt, la ministri. Atunci, firesc ca urmarind acesti politicieni pare dusa cumva o lupta impotriva politicului. Practic, este doar o lupta impotriva coruptilor. De aceea, eu nu cred ca sunt influentate in vreun fel nici alegerile, nici viata politica si cred ca intr-un fel se face o campanie de curatenie care a curins toate domeniile astea.

Nu vi se pare ca DNA este un fel de sa ii zicem „bau-bau” pentru cei care vor sa candideze la alegeri?

Eu cred ca trebuie sa fie DNA un fel de bau-bau pentru cei care candideaza pentru ca la conducerea statului si in special a organelor politice trebuie sa ajunga doar oameni curati, cu trecutul curat si sincer, cine nu are trecutul curat nu are cum sa hotarasca asupra destinelor tarii. Deci, efectiv, DNA trebuie sa fie un organ de combatere a coruptiei si asa si este. Daca asta inseamna „bau-bau”, in regula. Cred ca numai cei ce se stiu cu pete au un dinte impotriva DNA.

Mai sunt oameni corecti in politica?

Mai sunt, sunt oameni corecti, dar sigur ca ies in evidenta cei cu probleme, ies in evidenta cei cu dosare pentru ca nu o sa iasa in evidenta cei care sunt normali din punctul acesta de vedere.

Curtea Constitutionala a dat recent decizia prin care SRI nu mai are voie sa faca interceptari decat in cazuri de siguranta nationala. Totusi, magistratii au acceptat in instanta ramanerea la dosar a interceptarilor facute in ultimii ani de SRI, nu vine acest lucru in contradictie cu CCR?

Regulile sunt urmatoarele: orice decizie a Curtii Constitutionale produce efecte de la momentul publicarii ei. Deci, de la momentul publicarii acelei decizii, interceptarile autorizate de judecator nu mai pot fi efectuate de catre SRI. Dar interceptarile facute pana in acel moment raman valabile, pentru ca nu se aplica retroactiv nici deciziile Curtii Constitutionale, nici legile nu se aplica retroactiv. Dar faptul ca au fost facute de SRI nu inseamna ca au fost facute nelegal, ci inseamna ca au fost facute in baza legii existente atunci, daca au fost facute cu autorizare de la judecator. Daca nu au fost facute cu autorizare de la judecator, ele trebuie anulate pentru ca sunt considerate abuzive.

In ultimii ani, aflam tot mai des de magistrati corupti. Doar in zona de vest a tarii am avut 5-6 cazuri, la Bucuresti nu mai vorbim… Cum caracterizati aceasta situatie?

Multi ani coruptia din justitie a fost un fel de subiect tabu, nu aveam voie sa discutam despre aceasta, ceea ce nu insemna ca nu exista. S-a cerut foarte mult de la justitie, s-a cerut sa lupte impotriva coruptiei din sociatate. Dar nu poti sa lupti impotriva coruptiei din Romania daca ai tu insuti probleme de coruptie.  Or, justitia este o institutie ca si celelalte din Romania, care are probleme de integritate. Din pacate, sunt prea multi judecatori si procurori corupti, peste asteptarile noastre. Cred ca nu trece o luna sa nu identificam un caz de judecator sau procuror corupt. Am inteles ca luna trecuta am avut patru cazuri intr-o saptamana, doi judecatori si doi procurori cu dosare deschise pentru coruptie, un lucru extrem de grav. Ei, o parte ajung la noi in CSM pentru disciplinare. Sunt probleme de conduita grava a judecatorilor si procurorilor in special in sala de judecata sau in cursul instrumentarii unui dosar. Dar coruptia este la un nivel neasteptat. De aceea, nu am nici cea mai mica mila, nici cea mai mica retinere fata de magistratii care comit infractiuni de coruptie. Din punctul meu de vedere, ei trebuie judecati foarte rapid, aplicate pedepse extrem de ferme, eliminati din sistem cat mai repede posibil.

De ce credeti ca DNA nu se focuseaza si pe magistrati, ci se focuseaza mai mult pe politicieni? Cel putin asa se vad lucrurile…

Sa stiti ca DNA instrumenteaza cazuri si cu magistrati. Imi amintesc acum primele cazuri de magistrati corupti, cred ca au fost prin 2001 sau 2002. Nu stiu daca existau doi magistrati corupti. In ultimii ani de zile avem peste 100 cu condamnari, ceea ce este foarte grav. In ultimii 3 ani avem magistrati condamnati pentru coruptie cu confiscarea averii nejustificate pentru ca noi avem legea din 2012. Deci, in momentul de fata, cand prindem un judecator sau magistrat corupt, la fel ca la politicieni, automat li se verifica si averea de acasa si, daca nu este in raport cu veniturile sale, ea este supusa confiscarii si deja avem astfel de cazuri in Romania. Eu cred ca mai mult ii sperie frica de confiscare a banilor decat frica de penitenciar. Asta este si un concept european „follow the money”. In momentul cand comit infractiunea de coruptie sau de crima organizata, de spalare a banilor, de exemplu, cel mai rau ii arde pe acestia confiscarea averii. Pentru ca, daca face un an, doi de inchisoare si ramane cu milioanele de euro luate mita, cui nu i-ar conveni?

In acest moment, din cate stiu, nu exista o raspundere reala a procurorilor si judecatorilor pentru deciziile pe care le dau, cum comentati?

Regula este urmatoarea: legislatia noastra este conforma cu dreptul european. Si anume, cand un judecator da o solutie care nemultumeste una dintre parti ea poate fi contestata printr-un apel, la instanta superioara. Daca solutia a fost data cu rea credinta, de exemplu magistratul a luat mita ca sa dea o anumita solutie gresita, atunci, dincolo de sanctiunea disciplinara sau chiar penala, magistratul poate fi actionat in judecata de partea prejudiciata ca sa plateasca despagubirile. In momentul de fata avem legislatia asta, si ea dateaza din 2006. De asemenea, magistratii mai raspund daca au dat solutii cu rea credinta sau grava neglijenta, pentru solutiile intoarse la CEDO pentru ca statul roman este condamnat la CEDO pentru incalcarea drepturilor Conventiei Europene. Este adevarat, insa, ca in Romania nu avem niciun caz in care Ministerul Finantelor sa fi dat in judecata un magistrat pentru ca acesta sa plateasca cu bani din buzunarul propriu o anumita eroare. De ce? Pentru ca nu s-a putut dovedi reaua credinta sau grava neglijenta. Este posibil ca uneori sa dai solutii gresite. De exemplu, pentru ca martorii au fost mincinosi, pentru ca inscrisurile au fost false sau sa fi trenat solutionarea unui dosar anie de zile si CEDO te condamna pentru nesolutionarea in termen, dar care nu este imputabila judecatorului. Repet, in momentul de fata legislatia exista, o avem inca din 2006, ca este nefunctionala deja nu mai depinde de noi, este o raspundere strict a Ministerului de Finante care are dreptul sa se regreseze impotriva magistratilor.

Ati venit la Timisoara cu un proiect indraznet, adresat copiilor. Despre ce este vorba?

Am venit la Timisoara ca sa anunt lansarea proiectului de educatie juridica si aici in judetul Timis, un proiect care a inceput acum 3 ani cand Ministerul Educatiei, Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii au semnat un protocol de colaborare in urma caruia s-a permis accesul procurorilor si judecatorilor in licee si scolile din Romania si accesul elevilor in salile de judecata. Scopul acestui proiect este sa familiarizeze copiii inca de mici cu notiuni simple, elementare, despre drepturi, despre libertati, despre indatoriri. Scopul fiind unul nobil, pe de o parte educarea lor in sensul juridic, si in al doilea rand prevenirea infractionalitatii, pentru ca in ultimii ani in Romania a crescut infractionalitatea comisa de minori si asupra minorului. Va dau cateva exemple, in fiecare zi in Romania avem un copil violentat sexual, odata la 3 zile avem un copil omorat in Romania, in fiecare zi avem un copil caruia i se fura un bun sau un alt copil care este talharit. Si dincolo avem copii care comit zilnic cam 7 infractiuni de omor, odata la doua zile avem un minor care violeaza si, de exemplu, anul trecut avem 96 de copii criminali care au ucis cu sange rece alte persoane. Cifrele acestea ne ingrijoreaza si trebuie sa facem ceva. Atunci am inceput sa derulam aceasta campanie de educatie juridica a tinerilor, in care implicam judecatori, procurori, dar recent am implicat si avocati, mediatori si studenti la drept. Persoanele, asadar, care au studii de drept merg si predau copiilor. Ii invatam pe copii ca legea este facuta pentru a fi respectata, nimeni nu poate invoca necunoasterea legii, trebuie sa dai dovada de respect cand ai contact cu autoritatea si sa iti asumi responsabilitatea pentru faptele comise si ii invatam pe copii sa colaboreze, sa respecte autoritatea. Pentru a ajuta copiii, am editat si un manual, se gaseste de descarcat gratuit in format pdf pe site-ul educatiejuridica.ro, iar la Timisoara am distribuit cateva zeci de manuale pentru copiii care au dat cele mai interesante raspunsuri sau au pus cele mai interesante intrebari. Am mers la doua licee, la Liceul Lenau si la Colegiul National Banatean, unde au participat aproximativ 100 de copii.

Rating

  • 3comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. Ce naiba cauta aschimodia asta la Timisoara?

  2. „Numai cei ce se stiu cu pete au un dinte impotriva DNA.”

  3. Fumoasa abordare totusi lucrurile nu se opresc aici. Cu toate acestea imi pare bine ca s-a abordat acest subiect. „Add to bookmark pentru acest link pentru a reveni ulterior, trebuie analizata

    http://www.tst1.sbox.com