Opinia Timisoarei

Ziua in care Timisoara devenea primul oras din Romania in care aparea pe strazi firobuzul, in urma cu 79 de ani. Povestea lui in imagini. Foto

TIMISOARA. Timisoara se mandreste cu multe premiere de-a lungul timpului, iar troleibuzul se afla printre acestea. Intr-o perioada in care al doilea razboi mondial era in plina desfasurare, in urma cu exact 79 de ani, Timisoara se pregatea de o noua premiera, primul firobuz din Romania.

Prima linie de troleibuz a fost creata dupa planuri elaborate in 1938 de catre firma Brown-Bovery din Mannheim si s-a dat in folosinta la 15 noiembrie 1942. Circulatia se facea pe un traseu in forma de potcoava: Gara de Nord – Cetate – Piata Lahovary (actuala Piata Nicolae Balcescu) – unind astfel direct centrul istoric cu gara principala, pe de o parte, si cu cartierul Elisabetin, pe de alta parte. In acest mod, calatorii economiseau – fata de parcursul pe trasee de tramvai – portiunea prin Piata Maria si Iosefin.

Aceasta prima linie a fost complet prevazuta cu retea pe ambele sensuri, a avut lungimea de circa 2,5 km si a fost denumita cu indicativul 7, in completare la cele sase linii de tramvai existente la acea data.

Primul troleibuz, sau firobuz, care a inceput sa circule pe linii in 15 noiembrie 1942 era un model denumit Marelli, construit de italienii de la Fiat. Pana in anii ’50, la Timisoara aveau sa ajunga trei asemenea vehicule, alaturi de alte cinci modele sovietice. Toate aveau sa fie casate pana in 1963. Denumirea de firobuz este folosita doar in Banat si are legatura cu vehiculele aduse din Italia, unde acestea sunt denumite ‘filobus’, data fiind provenienta primului model.

Anul 1942 este si cel care coincide cu ridicarea halei pentru troleibuze, langa Depoul de Tramvaie nr. 3, existent atunci la nordul Strazii Tache Ionescu. Cladirea pastrata pana in zilele noastre are 30 m lungime, 10,5 m latime si putea adaposti 4 vehicule. Depoul troleibuzelor era astfel accesibil doar printr-o linie de serviciu de aproximativ un kilometru lungime, prevazuta din pacate doar cu cale simpla.

In anii 1947-1948 a aparut cea de-a doua linie in zona nordica a orasului. Noul tronson, in lungime de 2800 m, lega Cetatea cu Calea Lipovei, prin Calea Aradului, bucla de intoarcere fiind situata – la fel ca si astazi – la intersectia cu Str. Ion Ionescu de la Brad (actuala linie 14).

In 1951, la Timisoara ajunge si primul model de troleibuz rusesc, MTB 82, in timp ce pana in 1960, la Timisoara au ajuns si firobuze construite la Bucuresti.

In anul 1954 s-a deschis prelungirea de 100 m de la Gara de Nord la Str. Gelu, careia i-a urmat in 1955 legatura de 2500 m la Calea Aradului, actuala linie 18.

Mai tarziu, si zona Mehala a fost conectata la reteaua de troleibuz, prin noua linie 13. Aceasta circula initial, din 1968, pana la Bulevardul Cetatii, apoi din 1970, pana la Piata Avram Iancu, pentru ca in final, din 1978, sa circule pana la Str. Grigore Alexandrescu, la marginea vestica a orasului.

In anul 2008, au fost achizitionate 50 de troleibuze noi, cu podea joasa, iar de data aceasta furnizorul a fost Skoda, iar acestea au inlocuit complet parcul de firobuze.

La 14 septembrie 2009, liniile 11 si 18 si-au modificat capetele sudice. Linia 11 circula de atunci doar pana la Str. Gheorghe Baritiu, iar linia 18 pana la Combinatul Solventul.
In anul 2012, in Timisoara existau 110.000 de metri de linie de troleibuz, impartita in sapte trasee.

In 2015 a fost inaugurata si linia de troleibuz catre Dumbravita.

Tot la finalul anului 2015 a fost inaugurata si si linia de troleibuz catre o alta localitate invecinata Timisoarei, Ghiroda.

In viitor, Timisoara ar putea avea modele noi de troleibuz care sa circule pe linii, asta pe langa cele 44 de autobuze electrice asteptate din Turcia, de la firma Karsan.

Aceste 44 de autobuze vor fi practic doar un prim pas, municipalitatea intentioneaza sa demareze anul viitor un studiu pentru achizitionarea de troleibuze, pentru ca cele pe care le avem sunt de asemenea iesite din durata de viata„, spunea la finalul lunii octombrie viceprimarul Timisoarei, Ruben Latcau.

FOTO: STPT Forum

Exit mobile version