TIMISOARA. A venit pe lume în comuna arădeană Vinga, într-o perioadă în care localitatea făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, și a fost unul dintre cei mai străluciți primari pe care i-a avut Timișoara.
A condus orașul timp de 9 ani, venind în scaunul de edil dupa Carol Kuttel și Franz Steiner, și înainte ca Timișoara să fie cârmuită, timp de aproape 3 decenii, de Carol Telbisz.
Janos Torok, pentru că despre el este vorba, s-a născut la 27 decembrie 1843.
În anul 1876, Timisoara își alegea un nou primar, după ce edilul Franz Steiner își depunea demisia.
În locul acestuia ajunge în fotoliul de primar Torok Janos, un tânăr avocat de profesie, de numai 33 de ani, care lucrase pentru municipalitate atât în mandatul lui Steiner, cât și parțial în al doilea mandat al primarului Kuttel.
Noul edil al capitalei Banatului era fiul lui Torok Janos și al Mariei Thodorovits. Tânărul Janos a absolvit în 1862 cursurile Liceului Piarist din Timișoara, pentru ca apoi să își continue studiile în străinătate, mai exact la Bratislava și la Budapesta. În 1866 revine în localitatea natală, Vinga, renunță la avocatură, și timp de câțiva ani își face stagiatura în biroul notarial al lui Nandor Reigler.
Trei ani mai târziu, Torok ajunge la Timișoara unde lucrează în subordinea primarului Karoly Kuttel. Rămâne la Primărie și în mandatul lui Franz Steiner, iar după demisia acestuia, tânărul notar este ales primar.
Sub administrația sa, orasul a trăit o perioadă de avânt economic și cultural.
După atâția ani în care a slujit în administrația orașului era un fin cunoscător al problemelor și s-a aplecat cu mare interes asupra lor. Școlile făcute în străinătate l-au ajutat pe tânărul edil să privească provocarea gospodăririi unui oraș la mijloc de secol XIX cu mintea deschisă.
Și-a început mandatul prin cumpărarea mai multor proprietăți, în interesul orașului, și le-a dat acestora alte functionalități. De exemplu, a cumpărat vechea primărie sârbească, iar în locul ei a înființat Școala Superioară Regală de Stat.
De asemenea, a achiziționat clădirea noului teatru, afectată de flăcări în urma unui incendiu, dar și hotelul din vecinătate și a înființat o societate căreia i-a încredințat imobilele și misiunea de a se preocupa de reabilitarea lor și redeschiderea instituției culturale.
În primul său an de mandat la Timișoara este finalizată Gara Mică a orașului, sau Gara de Est, așa cum este numită în zilele noastre. Noua gară a preluat o parte din traficul feroviar către Gara de Nord din zona Iosefin, mai ales pe cel de marfă.
Trei ani mai târziu, în 1879, la Timișoara începea lucrările rețelei telefonice urbane, iar la jumătatea lunii septembrie a aceluiași an, în capitala Banatului îl invită să cânte pe inegalabilul Johannes Brahms.
Și tot în 1879, convins că orașul are mare nevoie de tot mai mulți meșteri, Torok înființează Școala de Arte și meserii
În mandatul lui Torok Janos s-a continuat pavarea străzilor din Cetate și au fost lărgite porțile de intrare, s-au pietruit drumurile de acces din cartierele adiacente către centru ca să le ușureze căile transportatorilor, a fost creată o cantină publică si un fond de pensii, iar în 1880, la Timișoara este dată în folosință prima turnătorie de fier din oraș, dar se deschide și o fabrica de cărămidă care asigurau o mulțime de locuri de muncă.
Tot în timpul său a fost finalizata construcția unui orfelinat. Acesta a fost ridicat cu ajutorul arhiducesei Gisela, fiica Împăratului Franz Josef și a Împărătesei Sissi.
40 de suflete erau adăpostite într-o clădire din Fabric, de pe strada Șantului. Cheltuielile cu hrana și îngrijirea orfanilor erau acoperite din fondul de 20.000 de coroane donat de prințesă în 1877.
Tot sub administrația sa, au fost construite un pod peste Bega și rețeaua de canalizare din centrul orașului, aceasta din urmă lucrare contribuind la sănătatea populației.
Cea mai mare realizare a primarului Torok
În 1882, chiar în ziua de Crăciun, în 25 decembrie primarul era la muncă.
În acea zi a decis să nu mai prelungească contractul unei firme care se ocupa de iluminatul străzilor cu gaz și hotărăște împreună cu Consiliul Municipal să încredințeze serviciul unei societăți anglo-austriece. Aceasta avea să desăvârșească un proiect care a pus Timișoara pe harta Europei.
Firma a instalat 731 de lămpi pe o rețea stradală având o lungime de 59 km, iar într-o seară de toamnă târzie, în 12 noiembrie 1884, Timișoara devenea primul oraș din Europa care avea străzile iluminate electric, veste ce avea să ajungă rapid până la urechile împăratului Franz Josef, și chiar să facă înconjurul bătrânului continent.
La câteva luni după această premieră, Janos Torok își încheia mandatul de primar al Timișoarei. Nu avea să mai candideze, însă era numit comandant al poliției din Budapesta, pentru ca un an mai tîrziu să devină consilier ministerial.
La 7 ani de când pleca din fotoliul de edil al orașului, Janos Torok avea să revină la Timișoara, însă doar în vizită. În toamna lui 1892 Torok moare în vila de vacanță de la Tatranská Kotlina, în Slovacia, în urma unei crize cardiace.
Consiliul municipal face toate demersurile necesare și aduce trupul neînsuflețit al lui Janos Torok înapoi în orasul pe care l-a păstorit timp de 9 ani, și este înmormântat în cimitirul din Calea Lipovei.
În 3 august 2009, de ziua Timișoarei, un bust al lui Janos Torok era dezvelit în Parcul Central, alături de cele ale altor mari personalități din istoria orașului.
***
Mai multe găsiți pe pagina noastră de Facebook opiniatimisoarei.ro!
Dacă ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@opiniatimisoarei.ro, pe FB sau pe contul nostru de Instagram!