TIMISOARA. In toamna anului trecut, Primaria Timisoara iscalea contractul pentru reamenajarea Parcului Civic din centrul orasului, ce cuprinde 3 zone de spatii verzi: cel din spatele Hotelului Continental, cel din spatele Postei Mari catre Michelangelo, respectiv cel aflat intre bulevardul Bratianu si strada Eminescu.
Desi lucrarea trebuia sa fie gata in 6 luni, aceasta e inca departe de finalizare.
Dupa ce mult timp muncitorii au cam lipsit din teren, in zona parcului cuprins intre Posta Mare si Michelangelo se amenajeaza aleile. Acestea sunt de tip mozaic, in contrast puternic cu faimoasele trotuare sotron care marginesc deja de mai mult timp spatiul verde.
Cat priveste zona dintre copaci, deocamdata pot fi admirate santuri si mormane de pamant, aceasta dupa ce luni de zile s-a… lucrat la toaletarea arborilor.
Va reamintim, la 3 ani dupa ce a fost intocmita documentatia, in noiembrie 2019 s-a ajuns la deschiderea santierului. Castigatorul licitatiei a fost firma Elf Road SRL, iar contractul este de aproximativ 1,2 milioane euro.
Parcul de aproape 70.000 mp din inima Timisoarei trebuia sa-si schimbe infatisarea pentru anul 2021 cand orasul avea sa devina Capitala Culturala a Europei, inainte ca aceasta sa se amane pentru 2023.
Fantana arteziana cu diametrul de 4 metri
Conform proiectului, in cele trei spatii verzi trebuie montate zeci de banci noi, banchete circulare, pergole, dar si sadite mii de plante decorative, iar sistemul de iluminat extins si modernizat.
In Parcul Civic va fi construita si o fantana ornamentala cu diametrul de peste 4 metri, intr-o piateta din vecinatatea Salii 2 a Teatrului National.
Pe de alta parte, in parcul din spatele Postei Mari trebuie refacute locurile de parcare ce-l marginesc, iar in locul dalelor gaurite se va turna beton, pentru a nu se mai forma noroi la fiecare ploaie.
In cele trei parcuri ce compun Parcul Civic trebuie plantati pini, tuia, magnolii si liliac, dar si arborele de lalea – tulipanul, precum si rhododendron, hortensii, lavanda, azalee si trandafiri, dar si alte specii, care mai de care mai colorate.
Parcul Civic este al al patrulea care va fi reabilitat in zona centrala a Timisoarei, dupa ce in 2015 a fost inaugurat Parcul Justitiei, in 2018 a fost pus la punct si Parcul Alpinet, iar in vara lui 2019 s-au finalizat lucrarile la Parcul Central.
Parc pe terenul unde candva sa ridicat Cazarma Transilvania, una dintre cele mai mari din Europa
Pe aproape intreaga suprafata a Parcului Civic a fost candva o cazarma militara, una dintre cele mai mari din Europa, situata in vecinatatea cetatii Timisoarei. Ea a dainuit mult chiar si dupa Al Doilea Razboi Mondial.
FOTO: art-historia.blogspot.com
Dezafectarea si daramarea cazarmii a inceput in urma cu exact 60 de ani, in 1956. In 1959 inca mai exista o parte din principala cladire a cazarmii, despre care se spune ca ar fi avut o lungime de 1,5 kilometri. Era bine ancorata in peisajul urban, pe locul actualului hotel Continental coborand mult spre Castelul Huniade.
Demolarea ei a durat cativa ani, intreaga suprafata fiind un camp de moloz. A mai ramas din cazarma cladirea Salii 2 a Teatrului National Timisoara. In jurul ei s-a plantat un sir de plopi piramidali, care sunt impresionanti in ziua de azi.
Suprafata ramasa in urma daramarii cazarmii a constituit subiectul unor dispute si framantari urbanistice in legatura cu destinul ei. A existat un proiect grandios, dublat de o expozitie, in care se concepuse aici realizarea unui centru civic modern, cu o imensa opera, cu cladiri administrative. Viziunea avantata depasea cu mult posibilitatile unei tari saracite de un razboi si de un regim politic ce experimenta intr-un anumit mod progresul.
Spre sfarsitul anilor ’70, proiectul a ramas doar un vis. Edili mai pragmatici s-au apucat de treaba. In intervalul 1968-1971 s-a construit hotelul Continental. Cam tot in aceeasi perioada s-a construit si bulevardul Bratianu care imparte parcul in doua. Apoi, dupa 1971, pentru a masca incertitudinile urbanistice privind aceasta zona, s-a decis inverzirea ei. S-a plantat masiv, cu tot materialul existent in pepiniere, in special arbori, fara o gandire conturata, in stilul actiunilor pompieristice specifice acelor vremuri.
Vegetatia a crescut, selectia specifica masivelor forestiere a actionat, numeroase exemplare s-au uscat din cauza cuverturii subtiri de sol ce acopera molozurile, pe anumite portiuni s-a conturat o trama de alei de tranzit si in prezent exista un fond vegetal tanar, relativ variat, cu o valoare peisagistica modesta.