Iata cele mai uzuale greseli!
1. Incercarea de a evita cacofoniile ii face pe romani sa comita greseli mai grave. Cum ar fi inventarea de sintagme inutile. Este si cazul lui „ca si”, o constructie care s-a strecurat repejor in vocabularul nostru. in prezent, acest ciudat „ca si” a inceput sa fie folosit chiar si cand nu se urmareste evitarea unei cacofonii. Iata un exemplu cu adevarat edificator, pe care l-am auzit la un parinte, intr-o discutie cu un cadru didactic: „Ma bucur ca fetita mea va are ca si profesoara”.
2. Unul dintre cele mai des folosite cuvinte inventate este „vroiam”. Greseala vine din „amestecarea” formelor verbelor „a vrea” si a „voi”. Puse la imperfect, verbele se conjuga astfel. „A vrea” are formele „eu vream”, „tu vreai”, „el/ea vrea”, „noi vream”, „voi vreati”, „ei vreau”, iar „a voi” – „eu voiam”, „tu voiai”, „el/ea voia, „noi voiam”, „voi voiati”, „ei/ele voiau”. Asadar, nici urma de „vroiam”, „vroia” sau „vroiati”!
3. Insa, „drama” verbelor „a voi” si „a vrea” paleste in fata urmatoarei greseli de care vom vorbi. Chiar si unul dintre cele mai folosite verbe ale limbii romane, „a avea”, a fost macelarit verbal de romani. Unii au nascocit constructiile „sa aibe” si sa „aiva”, altii, chiar mai fantezisti, au venit cu „sa aive”. Iar forma corecta, „sa aiba”, a ajuns sa fie in … inferioritate de vorbitori.
4. Situatia urmatorului cuvant este de-a dreptul dramatica. Varianta corecta a ajuns sa fie atat de putin folosita de populatie, incat te intrebi daca vom reusi sa schimbam ceva in viitorul apropiat. Vorbim despre „piuneza”, forma corecta concurata de gresitul ,dar popularul „pioneza”.
5. La fel stau lucrurile si cu „saxana”. Probabil cei mai multi dintre voi il cunoasteti ca „sarsana”, dar acest din urma cuvant nu exista in limba noastra. Acest sinonim pentru incarcatura, boccea a fost preluat din limba sarba, unde forma sa este „seksana”.