Parlamentul European a decis, prin votul de miercuri, sa dea unda verde procedurii pentru activarea Articolului 7 in cazul Ungariei, dupa ce, marti, prim-ministrul Viktor Orban a acuzat forul european ca vrea sa umileasca o tara.
Ungaria este a doua tara impotriva careia se ia aceasta masura, dupa Polonia, in cazul acesteia procedura fiind lansata de Comisia Europeana. Statul vecin Romaniei este acuzat ca se indeparteaza de la principiile si valorile europene.
Votul pentru Budapesta a fost de 448 voturi favorabile, 197 voturi contra si 48 de abtineri.
Parlamentarii europeni Maria Grapini si Cristian Busoi au votat pentru activarea Articolului 7 impotriva Ungariei.
„Domnul Orban cere pentru el stat in stat, sa aiba niste conditii singulare, cumva, pentru ca membrii Parlamentului European din Ungaria au votat pentru activare, pentru ca nu se putea decat cu doua treimi. Nu au votat exact extremisti. Inclusiv liderul popularilor a votat pentru activarea articolului 7. Practic, nu sunt eu o exceptie. Eu am spus ca voi asculta raportul domnului Orban si voi decide atunci. Daca domnul Orban si-a permis sa vina dupa ce a inceput dezbaterea, cu aroganta caracteristica, a trebuit sa intrerupem sedinta, sa ia raportoarea de la capat pentru domnul Orban, nu a dorit sa raspunda la nicio intrebare pusa de noi, nu si-a intors capul macar, sa vada cine vorbeste. Cu o aroganta si o sfidare teribila nu se poate”, a spus pentru opiniatimisoarei.ro europarlamentarul Maria Grapini.
„Am votat pentru concluziile acelui raport, in totala coordonare cu grupul politic PPE. Am asistat si la dezbaterea de ieri, si la dezbaterea nepublica de aseara cu grupul PPE. Cred ca sunt deja foarte multe incalcari ale democratiei, ale regulilor pluralismului statului de drept, exprimate si in raport, si cred ca este un semnal puternic si hotarat politic ca Guvernul Ungar sa isi reconsidere atitudinea”, a precizat pentru opiniatimisoarei.ro europarlamentarul Cristian Busoi.
Ce i se reproseaza Guvernului lui Viktor Orban si cum raspunde premierul acuzatiilor
Raportul Sargentini mentioneaza politicile duse de Guvernul Orban fata de ONG-uri, calusul pus libertatii de exprimare a presei, situatia de la Universitatea Central-Europeana din Budapesta, dar si clientelismul politic.
Totodata, raportul mentioneaza sincopele din legislatia electorala.
Viktor Orban a raspuns in termeni raspicati Parlamentului European: „este o ofensa nu pentru un guvern, ci pentru o tara care a luptat cu Armata Rosie, care a aparat libertatea si care si-a asumat rolul de gardian al Europei”, a fost replica liderului maghiar, care a tinut un discurs, marti, in plenara de la Strasbourg.
Viktor Orban a jonglat, marti, in Parlamentul European reunit la Strasbourg, cu temele care l-au consacrat politic in 1989 – anticomunismul – si cele care i-au consolidat puterea autoritara din ultimii ani – crestinismul si anti-imigratia.
„Stiu ca v-ati hotarat deja, ca o majoritate va aproba raportul si ca discursul meu nu va va schimba parerea. Si totusi am venit azi aici, pentru ca nu veti condamna un guvern, ci o tara, o natiune. O tara care este membra a familiei natiunilor crestin-europene de peste 1.000 de ani. Veti condamna Ungaria, care si-a varsat sangele de cate ori a fost nevoie, care a luptat cu Armata Rosie a Uniunii Sovietice si care si-a deschis portile pentru prietenii din RDG. Ungaria a luptat pentru libertate si democratie. Aceia care acuza Ungaria sunt cei care nu au trebuit sa isi asume riscuri, ei vor sa ii condamne pe cei care au luptat contra comunsimului”, a spus liderul de la Budapesta, intr-o dezbatere cruciala pentru Ungaria, la care Orban a tinut sa fie prezent, dar la care a intarziat aproape 15 minute.
„Acest raport este o insulta la adresa Ungariei si la adresa onoarei Ungariei”, a spus transant premierul maghiar.
Viktor Orban a folosit si tema anti-imigratie, care i-a definit ultimele mandate.
„Ungaria va fi pedepsita pentru ca a refuzat sa fie o tara de imigranti. Am construit un gard, am aparat Ungaria de migrantii ilegali, e prima data cand UE isi pedepseste proprii graniceri. Condamnati Ungaria pentru ca nu vrea sa fie o tara de migranti. Oricare va fi decizia, Ungaria nu va accepta acest santaj, Ungaria se va apara impotriva migratilor. Fiecare stat membru are dreptul de a-si organiza viata in propria tara”, a concluzionat Orban.
Iar acest lucru a fost criticat de membrii Parlamentului European.
„Una din problemele din raport este legata de gardurile pe care le-a ridicat. Uniunea Europeana nu e facuta ca sa ne facem fiecare un gard, e facuta ca sa avem o piata unica, sa avem granite unice. Faptul ca un membru care este si in Schengen nu respecta nicio regula legata si de o decizie luata la nivel european…trebuia activat Articolul 7”, a completat Maria Grapini.
In octombrie, e randul Romaniei sa fie pe agenda Parlamentului European
Amintim ca, la inceputul lunii octombrie, starea democratiei romanesti va fi pe agenda europeana. Insa, potrivit europarlamentarului Maria Grapini, nu se pune problema de activare a Articolului 7 pentru Romania.
„Daca OLAF acum a transmis un raport ca Romania are, de exemplu, legislatia cea mai dura vizavi de controlul fondurilor europene, la domnul Orban s-a constat ca e exact invers. Eu nu cred ca la noi se va ajunge la activarea articolului 7. Noi o sa avem o analiza, la cererea celor care au ridicat problema, dar vom avea in comisia LIBE analiza despre chestiunea protocoalelor si discutia aceasta pe justitie, nu pe activarea articolului 7. Daca se va ajunge in plenul Parlamentului nu stiu”, a incheiat Maria Grapini.
Cu toate acestea, exista riscul de a fi activat articolul 7 si pentru Romania.
„Nu cred ca va fi o discutie similara. Asa cum discutia despre Ungaria treneaza de foarte multi ani si pana acum nu doar ca nu s-a dat niciun semnal de a tine cont de concluziile, recomandarile, rezolutiilor de la nivel european, ba dimpotriva, lucrurile s-au agravat.
Sigur ca, teoretic, si in Romania, daca Guvernul nu tine cont si persista in directia aceasta de schimbare a unor legi, fara a avea un larg sprijin in Parlament, in zona sistemului Judiciar, evenimentele din 10 august, teoretic va putea exista un astfel de risc, dar deocamdata nu suntem acolo si cred ca dezbaterea despre Romania scoate la lumina cateva adevaruri din pacate neplacute, pentru acest Guvern, in primul rand, dar inainte de a da niste recomandari si linii de actiune nu vad altceva la dezbaterea din octombrie”, a precizat Cristian Busoi.
Nu e de asteptat ca premierul Viorica Dancila sa isi faca aparitia, asa cum a facut-o, asumat, premierul maghiar.
Nu ar fi prima data cand Viorica Dancila rateaza oportunitatea de a da explicatii, in numele Romaniei, in plenul PE.
In luna februarie, premierul roman a absentat de la dezbaterea privind modificarile pe care puterea politica de la Bucuresti le adusese legislatiei din Justitie. Un episod inedit a fost marcat atunci de prezenta ministrul Justitiei, Tudorel Toader, care nu a fost lasat sa ia cuvantul, pentru ca regulile nu permiteau acest lucru.
Dezbaterea privind situatia Romaniei se anunta a fi una sensibila, dupa ce, miercuri, Jean- Claude Juncker, in discursul despre starea UE, a anuntat ca Articolul 7 se va aplica acolo unde nu se respecta statul de drept.
Ce este insa acest Articol 7 si ce sanctiuni concrete implica?
Statul de drept este un concept-cheie al Uniunii Europene, definit chiar in Tratatul privind Uniunea Europeana, in cel de-al doilea articol. O incalcare a valorilor UE justifica, astfel, o reactie la nivelul UE – reactie prevazuta de procedura de la Articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeana.
Aceasta presupune doua mecanisme – masuri preventive, daca exista un risc evident de incalcare a valorilor UE, si sanctiuni, daca s-a produs deja o astfel de incalcare.
Posibilele sanctiuni impotriva tarii UE in cauza nu sunt clar definite in tratatele UE, dar ar putea include suspendarea drepturilor de vot in Consiliul European.
In ambele mecanisme, se arata intr-o informare a Parlamentului European, decizia finala trebuie sa fie luata de reprezentantii statelor membre in cadrul Consiliului, dar pragurile pentru a ajunge la o decizie sunt diferite. In cadrul mecanismului de prevenire, decizia in Consiliu necesita o majoritate de patru cincimi din statele membre, in timp ce determinarea existentei unei incalcari necesita unanimitate intre sefii de state si de guverne ai UE.
Statul membru in cauza nu participa la vot.
Pentru a fi adoptata, propunerea trebuie sa primeasca sprijinul majoritatii absolute a deputatilor europeni, adica 376 de voturi pentru, si a doua treimi din deputatii europeni care participa la vot.