TIMISOARA. Suparat nevoie mare ca imobilele istorice ale Timisoarei se prabusesc, caramida cu caramida, viceprimarul Traian Stoia a devenit nostalgic, asa ca a prezentat vineri mai multe imagini cu cartierul in care a copilarit. Vorbim despre cartierul Fabric, care, dintr-unul din cele mai frumoase cartiere ale Timisoarei s-a transformat intr-un fel de ghetou.
Saptamana trecuta, viceprimarul ne arata imagini ale cladirilor aflate in zona de protectie a monumentelor istorice din Fabric. Case cu fatade degradate, cu cabluri periculoase atarnate, toalete in fundul curtii, fara apa si canalizare, fara porti si altele.
Intre timp, a gasit si fotografii ale Timisoarei de altadata si a inceput sa povesteasca cu nostalgie despre alte vremuri, punand accentul pe bogatia arhitecturala a cartierului.
„Cartierul Fabric incepe sa se dezvolte dupa 1718, de la pod spre stanga era intrarea in Parcul Regina Maria. De la pod pana dincolo de Piata Traian exista o esplanada, oamenii nu aveau voie sa-si ridice case, aparatorii cetatii trebuiau sa vada la 1 kilometru inainte daca apare vreo primejdie. Cartierul Fabric incepe sa se dezvolte dupa eliberarea Timisoarei de catre trupele austriece ale lui Eugeniu de Savoya. El intra pe langa Liceul Lenau in oras, elibereaza cetatea si, ulterior, dupa 12 ani, permite ocuparea cu cladiri a spatiului esplanadei. Dincolo de Baile Neptun spre Piata Traian sunt o serie de palate care ar trebui puse in valoare, in ziua de azi nu se vad din cauza pomilor care au fost lasati pentru a masca tencuiala cazuta sau formele atat de interesante la care lucrau constructorii si care azi, din pacate nu se mai fac”, a povestit Traian Stoia.
Peste 500 de hectare de pamant au fost acoperite apoi cu case, spune viceprimarul. La sud, Fabricul era delimitat de Fabrica de Bere, in 1718, la nord de Gara de Est, la vest de Uzina de Apa, iar la rasarit de Baile Neptun, completeaza edilul, care a aflat si cati locuitori avea intregul cartier in secolul al XVIII-lea: 2.748 de romani, 4.453 de nemti, 945 de maghiari, 1.158 de sarbi si 239 de alte etnii.
„La 1753, ajung in zona si tiganii, numiti banatenii noi, care ocupau cartierul Lumea Noua si lucrau la celebra fabrica de caramida si tigla a lui Kuncz”, a mai spus Stoia.
Imaginile dezolante din Fabricul de azi nu vor disparea cu una cu doua. Edilul spera ca primaria ar putea obtine fonduri europene pentru repararea cladirilor incarcate de istorie. Oricum ar fi, ele trebuie renovate.
„Speram ca vom putea face ceva pe fonduri europene, ca altfel costurile ar fi imense si ar trebui cateva bugete in fiecare an pentru a le pune in valoare. Majoritatea cladirilor din Fabric s-au vandut pe Legea 112, are si primaria destul de multe apartamente in ele, dar trebuie neaparat facut ceva. E pacat sa lasam in continuare lucrurile sa se degradeze, pentru ca nu e deloc in regula. Sunt convins ca o sa gasim intelegere in cadrul consiliului local pentru a rezolva aceasta stringenta necesitate. (…) Primaria trebuie sa ia decizia politica pentru ca impreuna cu asociatiile de locatari sa faca ceva. Sunt strazi intregi din Fabric cu cladiri lasate de 40 de ani in paragina, populate cu chiriasi sau locuitori instalati in mod abuziv”, a concluzionat Traian Stoia.
Palatul Szekely din 1911, Palatul Karl Kunz din 1903, Palatul Miksa Steiner din 1902, Palatul Josef Kunz din 1892, Casa Arhiducelui – prima cladire cu doua etaje din carter, ridicata in 1870, Biserica Millenium, Casa Sobovici din 1901, Arany Pava din 1900, Palatul Contesei Mirbach din 1910, Beraria Fekete Medve, Moara Tineretului, Palatul Mercur din 1909, Palatul Nagele din 1911 – toate acestea dadeau un plus de valoare unuia dintre cele mai vechi cartiere din Capitala Banatului, considerat cel de-al doilea cartier ca vechime al orasului, care a prins viata imediat dupa Cartierul Cetate.
Foto: Primaria Timisoara si Forumul RATT